Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău studiază, de ceva vreme, fenomenul numit trolling, care se atestă și-n Republica Moldova, informează TRIBUNA.
„Despre trolling: În octombrie 2020, în Franța, profesorul Samuel Paty a fost decapitat de un terorist, după ce niște elevi au răspândit falsuri pe rețelele de socializare. Această campanie de denigrare acuză profesorul de o acțiune cu tentă religioasă. Ei bine, azi s-a aflat că fetița care a lansat această campanie a recunoscut că a mințit și a promovat falsuri despre profesor. Procurorii francezi declară că decapitarea profesorului și informațiile false lansate în mediul online au o legătură directă, cauză – efect. Cei care au răspândit aceste falsuri, azi sunt acuzați ca fiind complicii omorului. La casele mai mari, trollingul se consideră o crimă pentru care poți face pușcărie, un act de hărțuire a persoanei pentru opinie. Conturile false sunt des folosite pentru comiterea altor infracțiuni: șantaj, escrocherie, fraudarea alegerilor, etc. Sunt cazuri care constată că trollingul, hărțuirea pe rețelele de socializare a servit drept o formă de instigare la sinucidere. Acest fenomen este tot mai des discutat în condițiile în care viața omului s-a mutat în mediul online.
Această formă de crimă este folosită tot mai des în pușcăriile din Republica Moldova. Cum? Simplu. Mai mulți deținuți care au acces la telefon mobil își fac conturi pe rețele de socializare, fac cunoștință cu diferiți oameni și prin înșelăciune încearcă să-i folosească cu diferite scopuri financiare sau pentru amuzament. Cele mai des întâlnite plângeri se referă la fotografiile cu tentă sexuală transmise pe contul fals ce pretinde a fi un băiat frumos și bogat, care în cele din urmă este un deținut care șantajează victima cu publicarea imaginilor”, a scris deputatul, pe Facebook.
Dinu Plîngău a adăugat: „Totuși, ce este trollingul? Trollingul este o acțiune deliberată prin care se perturbă activitatea firească din mediul online cu scopul de a denatura o poziție sau sustrage atenția cititorului către subiecte irelevante. Cu alte cuvinte, trollingul este o acțiune de vandalism ce are loc în mediul online. Așadar, trollingul nu este un fenomen întâlnit doar în politică, deși este cel mai recunoscut anume în acest mediu. În ultima perioadă am sesizat că atât eu, cât și colegii mei sunt atacați de mai multe conturi false pe rețelele de socializare. Fără prea mult efort, din interes personal, am identificat după adresele electronice câteva persoane care stau în spatele unor conturi false. Sunt oameni vii, tineri, care în loc să-mi spună o înjurătură pe care s-o arăt părinților lor cât de educați sunt, preferă să se ascundă după un cont flas cu floricele, păsărele sau vreo personalitate istorică. Sigur, putem dezbate acest fenomen mult, iar avocații fenomenului ar zice că ar fi oameni care se tem să critice sub identitatea lor pentru a nu fi supuși hărțuirii pentru o opinie incomodă. Toate aceste aspecte merită analizate, studiate și cu siguranță nu trebuie negate”.
„Azi, cât lumea civilizată dezbate subiecte legate de drepturile animalelor, încălzirea globală, revenirea la perioada de până la pandemie și cum a ajuns Perseverance pe Marte, noi ne certăm despre cine mai bine știe a citi Constituția. Sigur, avem probleme mult mai importante, dar să nu uităm de faimoasa frază a lui Geddes: „Think global, act local”.
Cred că trollingul, fermele de troli este o temă la care vom reveni. Azi, orice om care se consideră pro-european trebuie să condamne aceste fenomen. Să începem a ne tolera și a ne consolida ca societate, doar așa putem reuși”, a conchis Plîngău.
Cristina Gurez
Loading ...
