[ X ]
Editorial15 Iunie 2019 10:00

IMPERATIVUL PARTICIPĂRII

Prin prezentele reflecții, doresc, în calitatea mea de cetățean, să exprim susținere pentru eforturile plenare de democratizare a țării, întreprinse de Parlamentul Republicii Moldova și guvernul Maia Sandu, învestit, consider, în mod absolut legal. Am deplina certitudine în faptul că noua clasă politică, asumându-și misiunea dificilă de a stopa alunecarea continuă a societății într-un univers cu adevărat fantasmagoric, va reuși să răspundă la aspirațiile poporului, va repune în drepturi sistemul de valori, răsturnat în ultimul timp, va fortifica încrederea oamenilor în ziua de mâine, va fi capabilă de a alinia societatea noastră la standardele râvnite ale unei vieți civilizate.

În contextul frământărilor actuale ale societății, consider că este ACUM momentul pentru a-ți preciza poziția civică, pentru a-ți manifesta atitudinea față de evenimentele legate de transferul puterii instituțiilor formate în conformitate cu deciziile Parlamentului, venit la putere și consfințit politic în urma validării rezultatelor alegerilor din 24 februarie. Și diversele șiretlicuri, manipulări, subterfugii, enunțate de multe ori într-un mod cinic, nu au cum să stăvilească bunul mers al lucrurilor.

Știința politică modernă are în această privință un răspuns destul de clar. Notoriul politolog italian Domenico Fisichella, de exemplu, elucidează în paginile cărții sale „Știința politică: probleme, concepte teorii” (Iași: Editura „Polirom”, traducere din limba italiană și postfața de Victor Moraru) trăsăturile pertinente ale democrației contemporane, pornind de la dihotomia amic/inamic, care trebuie substituită prin cea de amic/adversar: „adversarul nu numai că nu reprezintă în mod obligatoriu un inamic, fiindu-i garantată posibilitatea de a manifesta dezacordul şi de a se opune, dar, în afară de aceasta, adversarului i se permite chiar să ajungă, în mod paşnic, la putere, înlocuindu-l pe însuşi deţinătorul acesteia” (p. 313). Așadar, formațiunea politică (deși ar fi dificil a califica PDM drept partid politic, în raport cu paradigma democratică) care a pierdut alegerile trebuie să se retragă, eliberând locul pentru deținătorii puterii legale, mai ales, în cazul când nu a știut decât să impulsioneze oprobriul public, a devenit o piedică în calea modernizării republicii, a adus-o la starea de „stat capturat” și a afectat categoric imaginea țării noastre prin episoade de o rezonanță reprobabilă – de la dezmățul furtului miliardului,răpirea profesorilor turci din rețeaua de licee „Orizont”, cazuri de șantaj și intimidare, promovare insolentă a aparențelor, impunerea divizării societății până la sacrificarea demonstrativă, în stil mafiot, a păsărilor.

Dar o țară nu poate fi sacrificată. Ea trebuie să-și construiască viitorul.

Tocmai de aceea, în consonanță cu clasicul principiu –  ”Nu aș putea să tac!” și eterna întrebare mereu actuală – „Cu cine sunteți, maeștri ai culturii?” (dar de fapt, toți cetățenii), apreciez că spiritul participativ trebuie să primeze. Spiritul participativ – vehiculul solidarității – este antonimul apatiei sociale şi, în definitiv, al apatiei politice, al acelei apatii care determină lipsa de interes a omului faţă de chestiunile care-l privesc în modul cel mai nemijlocit. În acest sens, antrenarea cetăţenilor în soluționarea problemelor majore ale societăţii este esenţială pentru afirmarea principiilor democratice.

Dacă cei mai reputaţi politologi actuali găsesc în democraţia participativă un însemn sigur al „implicării civice” (Robert Putnam. Cum funcţionează democraţia? – Iaşi: Editura Polirom, 2001, p. 167), interpretând angajamentul civic, implicarea civică drept premisă a participării politice, dacă mai mulţi autori remarcabili arată că procesele democraţiei participative comportă decizii mai bune, o moralitate mai bună, un grad sporit de autoactualizare a individului, care într-un alt regim era tratat cu superioritate și desconsiderare, o eficienţă mai pronunţată, în acest fel, principiile şi idealurile unei democraţii (respectarea demnităţii persoanei, în primul rând, protecția omului în faţa unor decizii arbitrare) găsindu-şi o exprimare adecvată, atunci contez pe energia oamenilor, fortificată şi renovată de impulsul participativ.

Și duminică îmi voi adăuga glasul la glasul celor mulți, aflați de partea democrației veritabile: această republică merită mult mai mult decât i s-a întâmplat până acum (sau decât am reușit noi să edificăm până acum!).

Îndemn reprezentanții comunității științifice să împărtășească acest mesaj.

Bună ziua, Moldovă nouă!

Prof. Victor Moraru, doctor habilitat în științe politice, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei

Sondaj

  • Cât credeţi că va dura coaliţia PSRM-ACUM?

    View Results

    Loading ... Loading ...