[ X ]
Știri20 Mai 2019 15:30

Valeriu Pasat: ”Voronin a izbutit să certe Moldova cu SUA, Rusia și România”

Ex-ministrul apărării i-a acordat publicaţiei „KP” un interviu în exclusivitate, în care a vorbit despre măsura  în care merită încredere avânturile „nobile” şi lacrimile de crocodil ale fostului preşedinte.

Recent preşedintele Partidului comuniştilor, Vladimir Voronin, și-a propus serviciile de garant  lui Pavel Grigorciuc, arestat cu acuzaţia de huliganism manifestat prin faptul că l-a lovit pe deputatul parlamentului, Serghei Sârbu. Utilizatorii internetului şi ai reţelelor sociale au apreciat diferit acest gest al fostului preşedinte al Moldovei. Unii îl laudă pentru că a procedat nobil luând partea atacatorului. Alţii îi amintesc lui Voronin că pe vremea când era preşedinte o atitudine similară faţă de adversarii lui era o normă. Mai concret, este evocat cazul fostului ministru al apărării, Valeriu Pasat, care pe vremea lui Voronin a petrecut în detenţie aproape trei ani fiind acuzat că le-a vândut ilegal americanilor avioane moldoveneşti Mig-29. L-am rugat pe Valeriu Pasat să-şi expună el însuşi părerea în această privinţă.

– S-ar părea că e cazul doar să ne bucurăm de faptul că Vladimir Nicolaevici a hotărât în sfârşit să-i facă măcar cuiva măcar ceva bun. Căci în ultimii ani dânsul se manifestă preponderent doar mormăind, vărsându-şi fierea asupra tuturor politicienilor moldoveni, la nimereală. Nu contează dacă sunt de stânga, de centru sau de dreapta, dacă sunt la putere sau în opoziţie, pe toţi îi uneşte faptul că nu-i sunt pe plac lui Voronin – Dodon, Plahotniuc, Vlah, Greceanâi, Candu, Filip şi mulţi alţii. Întrebarea e de ce se leagă de oamenii, mulţi dintre care sunt discipolii şi tovarășii lui de luptă de odinioară. Ei se pot descurca de rău, de bine fără el. În raport cu Voronin ei se comportă condescendent. Dacă ar scutura toţi „scheleţii lui din dulap” ar putea ieşi la iveală multe şi de toate. S-ar cuveni ca Voronin să spună „mulţumesc” pentru că cei care au venit după el nu s-au apucat să-l urmărească în cadrul penal după cum se întâmplă cu unii foşti preşedinţi în alte ţări. Ar fi mai bine pentru Voronin dacă ar tăcea, el însă nu poate nicidecum să se liniştească, toarnă peste toţi torente de noroi, şi deodată, hodoronc-tronc, a decis brusc să-i ia apărarea unui tânăr radical.

– Poate că e un impuls sincer şi nobil?

– Acest gest al lui Voronin poate să-i pară cuiva nobil, dar în realitate nu este altceva decât o tentativă neîndemânatecă a președintelui PCRM să amintească o dată în plus de existența sa și să-și facă publicitate. În această poveste s-au manifestat din nou falsitatea, fariseismul și fățărnicia ex-președintelui.

– Este o acuzație gravă.

– Știu despre ce vorbesc. Voronin își dă a câta oară aerul că a descoperit paiul din ochiul altuia, dar nu observă bârna din propriul său ochi, la fel cum n-a observat-o niciodată. Pe când era el președinte, în Moldova erau fabricate la comandă dosare penale contra multor persoane care erau arestate și ținute cu anii la închisoare, businessmenilor le erau luate afacerile în favoarea ”Familiei”. Dar pe atunci Voronin nu numai că nu avea nici un fel de remușcări de conștiință în legătură cu nelegiuirile ce se făceau și nici vorbă să fi intervinit în favoarea cuiva dintre acești oameni – dimpotrivă, își freca palmele de plăcere. Eu vorbesc despre toate acestea bazându-mă și pe propria mea experiență amară.

Dosarul penal în care mi s-a incriminat că le-am vândut ilegal avioane Mig-29 americanilor a fost unul născocit şi sunt sigur că totul s-a făcut anume la comanda lui Voronin.

– Amintiţi-ne despre ce era vorba în acel dosar.

– A fost o tranzacţie perfect legală şi curată de vânzare a avioanelor moldoveneşti guvernului SUA. Ea a fost efectuată la ordinul conducerii de atunci a ţării – preşedintelui, guvernului – ca răspuns la propunerea oficială a partenerilor americani. Banii din vânzarea avioanelor au venit direct pe contul Ministerului finanţelor al Moldovei. Autorităţile SUA i-au dat o apreciere înaltă acestei tranzacţii care a permis să se evite ca aceste avioane să ajungă în mâinile unor cumpărători dubioşi, inclusiv ale celor vizaţi de sancţiuni americane. Peste opt ani, în 2005, procurorii lui Voronin au decis brusc că avioanele au fost vândute chipurile prea ieftin şi pentru aceasta m-au condamnat la 10 ani de privaţiune de libertate.

Concomitent, în urma unui denunţ făcut de cel mai bun partener de atunci al lui Voronin, Iurie Roşca, a fost intentată încă o cauză penală –  vizând presupusa pregătire de către mine a unei lovituri de stat în interesele Rusiei, ba încă, culmea, de pe teritoriul României. Această acuzaţie era atât de absurdă încât dosarul s-a năruit fără să mai ajungă în instanţă.

Voronin a izbutit să acuze SUA că i-au provocat Moldovei prejudicii financiare, plătind „prea puţin” pentru avioane. El a acuzat Rusia de pregătirea unei lovituri de stat în ţara noastră. El i-a atribuit României rolul de complice al Moscovei la pregătirea acestei lovituri de stat. Tinzând să mă bage cu orice preţ la închisoare, Voronin n-a pregetat să strice relaţiile cu partenerii externi principali ai Moldovei – SUA, Federaţia Rusă, România. Un om care era gata să provoace un incendiu internaţional ca să-şi prepare la focul lui omleta nu poate fi numit nicidecum om cu comportamentul adecvat.

În anul 2007 eu am fost achitat complet în dosarul Mig-urilor, am câștigat și procesele judiciare contra lui Roșca, al cărui denunț a fost recunoscut drept calomnios. Procuratura generală mi-a prezentat scuzele oficiale pentru urmărirea penală nelegitimă. Curtea europeană pentru drepturile omului la fel a recunoscut urmărirea mea drept nelegitimă și a obligat autoritățile Moldovei să-mi plătească recuperarea daunelor. Apropo, n-ar vrea Voronin să-i compenseze bugetului de stat aceste cheltuieli pe care guvernul este nevoit să le suporte din vina lui?

Eu am petrecut nelegitim aproape trei ani la închisoare. Ani grei și pentru mine, dar și mai grei pentru rudele mele și persoanele apropiate – soția, fiica pe atunci mică, mama, tata. Azi Voronin, ca să vezi, este preocupat că cineva e ținut trei zile în celulă fără să fie scos la plimbare. Desigur că e rău că arestatului nu-i sunt permise plimbările. Dar n-ar vrea Voronin să-și amintească de cei aproape trei ani – nu trei zile! – în care soției mele i-au fost  permise doar șase vizite la mine? Sau de faptul că poliția a adus-o în celula mea pe mama doar pentru ca ea să mă convingă să termin prima mea grevă a foamei? În timpul detenției la închisoare am declarat de patru ori greva foamei, prima a durat 34 de zile și era cât pe ce să se încheie cu un sfârșit letal. După ce m-a vizitat la închisoare, mama a fost paralizată și a murit pentru că nu a putut suporta această lovitură. Fiica mea care avea pe atunci cinci ani s-a ales cu o traumă psihologică extrem de gravă din care nu-și poate reveni nici acum.

Acum Voronin încearcă să-l facă pe bunicul blajin, inocent, dar în raport cu mine și cu familia mea el s-a comportat cu cel mai veritabil sadism.

– Dar nu i se poate interzice lui Voronin să-și expună părerea.

– Eu nu afirm că el nu are dreptul să spună sau să facă ceva, dar, vorba ceea, el una spune și alta fumează… Voronin nu este Maica Tereza și nici nobilul Robin Hood. El nu este omul care să verse lacrimi din cauza că cineva este urmărit ilegal de justiția moldovenească. Fățarnicele lui lacrimi de crocodil nu trebuie să înșele pe nimeni pentru că el însuși a evoluat în rolul ”nașului” tuturor viciilor care există în această justiție.

Azi lui Voronin îi place să reflecteze pe tema ”autorităților putrede, corupte, mafiotice și criminale”, cheamă ”să fie puse în primul plan interesele statului și ale cetățeanului de rând”, avertizează că ”Moldova și poporul sunt amenințați nu numai de degradarea politică, ci și de cea economică și socială, chiar până la pierderea statalității moldovenești”. Dar la timpul său Voronin dispunea de putere deplină, chiar și de majoritatea constituțională în parlament. El putea să promoveze orice politică în interesele statului. Dar n-a făcut-o. El a folosit absolut aiurea șansa pe care o avea și a dus țara la sapă de lemn. Degradarea care îl mâhnește atât de mult astăzi a început pe vremea lui.

În loc să-i acuze în permanență, în maniera vulgară care îi este caracteristică, pe toți cei din jur, Voronin s-ar uita mai bine în oglindă. Poate că și-ar da seama în sfârșit că e deja timpul să-i lase pe alții în pace, să înceteze să fie fățarnic și să-și pulverizeze fierea la dreapta și la stânga. La urma urmei, la vârsta dumisale asta e pur și simplu necuviincios. I-ar fi mai bine să se ducă la vreo mănăstire și să se pocăiască prin rugăciune pentru păcatele sale, el însă nu poate nicidecum să se debaraseze  de proastele lui obiceiuri. Probabil că e tocmai cazul despre care în popor se zice: ”Năravul din fire n-are lecuire”.

www.kp.md

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi de la alegerile locale?

    View Results

    Loading ... Loading ...