[ X ]
Important19 Mai 2019 10:00

TOP-10 cei mai longevivi miniștri

Deoarece în ultimul timp se discută mult despre un eventual nou Guvern, în cadrul unui clasament convenţional, TRIBUNA a decis să vă reamintească despre miniştrii care au fost cel mai mult în funcţie.       

1). Vasile Iovv, ex-ministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, ulterior prim-vicepremier

Cel mai longeviv ministru de la independență încoace este Vasile Iovv, care a fost în funcție, cumulativ, timp de 7 ani și 4 luni.  Vasile Iovv s-a născut pe data de 29 decembrie 1942 în satul Corjova, raionul Dubăsari. A fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile a X-a și a XI-a, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM. Între anii 1990 și 1994 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales în Circumscripția nr. 72, municipiul Bălți. În 1994 a fost ales din nou deputat, dar la scurt timp a renunțat la mandat în favoarea funcției de ministru al Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, pe care a exercitat-o în guvernele Sangheli şi Ciubuc-I. În 1998 a revenit în Parlament, fiind reales și în 2001, iar în 2002 din nou a renunțat la mandat în favoarea funcției de prim-vicepremier, pe care a exercitat-o în perioada 31 ianuarie 2002 – 19 aprilie 2005. A revenit în Parlament deja în 2005.

2). Mihai Severovan, ex-ministru al Serviciilor Comunale și Exploatării Fondului de Locuințe, ulterior al Dezvoltării Teritoriului, Construcțiilor și Gospodăriei Comunale

Mihai Severovan s-a născut pe data de 21 noiembrie 1947 în satul Gura Camencii, raionul Florești. Între anii 1987 și 1990 a fost ministru adjunct al Gospodăriilor Comunale, iar în 1990 a devenit Președinte al Comitetului executiv orășenesc Chișinău. A fost ministru în Guvernul Republicii Moldova în cinci guverne, începând cu 30 august 1992 și până la 12 noiembrie 1999. În 2001 Mihai Severovan a candidat pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Renașterii și Concilierii, dar nu și-a atins scopul. La alegerile pentru funcția de Primar general de Chișinău din 2003, Mihai Severovan a participat în calitate de candidat independent acumulând 1,3% din voturi. Din 2003 până în 2011 a fost consilier municipal în capitală. La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 a candidat la funcția de deputat pe lista Mișcării „Acțiunea Europeană”, dar ca reprezentant al PNL, însă formațiunea a acumulat doar 1,01% și nu a reușit să acceadă în Parlament. La alegerile locale din Chișinău din 14 iunie 2015 a candidat independent la funcția de consilier în Consiliul municipal Chișinău și a obținut 0,81% din voturi. În prezent deține funcția de Președinte al Asociației Patronale a Serviciilor Publice din Republica Moldova. Mihai Severovan a fost în funcția de ministru al Serviciilor Comunale și Exploatării Fondului de Locuințe, ulterior, ministru al Dezvoltării Teritoriului, Construcțiilor și Gospodăriei Comunale timp de 7 ani și 2 luni.

3). Gheorghe Papuc, ex-ministru al Afacerilor Interne

Pe locul trei în acest clasament se clasează Gheorghe Papuc. El s-a născut pe data de 6 mai 1954 în satul Frăsinești, raionul Ungheni. În perioada 1989-1992 a exercitat funcția de șef al secției de front a cursurilor superioare a Ministerului Afacerilor Interne al fostei URSS. În perioada 1992-1997 deține funcții de conducere în Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova. Din anul 1997 este detașat la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și confirmat în funcția de comandant al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”. La 27 februarie 2002 colonelul Gheorghe Papuc este numit în funcția de ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova, printr-un decret al Președintelui R. Moldova. Cu o mică pauză în 2008, deține această funcție până la 25 septembrie 2009, fiind membru al patru guverne. Cumulativ, Gheorghe Papuc a deținut funcția de ministru timp de 7 ani de zile.

4). Vasile Șova,  ex-ministru al Reintegrării

Vasile Șova s-a născut pe data de 18 iulie 1959 în satul Crasnoarmeiscoe, raionul Hâncești. Vasile Șova a fost deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova în perioada 1990-1994. În anul 1994 este încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, unde îndeplinește pe rând funcțiile de șef de secție, șef adjunct a Direcției CSI (1994-1995), viceministru al Afacerilor Externe (1995-1998) și Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză (1998-2002). Pe data de 12 decembrie 2002, prin decretul Președintelui Republicii Moldova, Vasile Șova este numit în funcția de ministru al Reintegrării, pe care a exercitat-o în patru guverne consecutiv până în septembrie 2009. În urma alegerilor din 29 iulie 2009 a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind apoi reales în urma alegerilor anticipate din 28 noiembrie 2010. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a candidat din nou la funcția de deputat de pe locul 39 din lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, dar nu a reușit să acceadă în Parlament. În prezent este consilier prezidențial responsabil de reintegrarea țării. Vasile Șova a fost în funcție timp de 6 ani și 9 luni.

5). Zinaida Greceanîi, ex-ministru al Finanțelor

Zinaida Greceanîi s-a născut pe data de 7 februarie 1956 în satul Metalist, regiunea Tomsk, Federația Rusă. În perioada 1974-1991 a lucrat în cadrul Direcției financiare Briceni în funcția de contabil superior, inspector superior, inspector-revizor superior și apoi șef al secției bugetare. Din anul 1991 și până în 1994 a fost șef al secției bugetare, șef adjunct al Direcției economico-financiare Briceni, vicepreședinte interimar al Comitetului Executiv al raionului Briceni, șef-interimar al Direcției raionale financiar-economice. Din anul 1994 a lucrat în cadrul Ministerului Finanțelor în calitate de șef adjunct al Direcției generale pentru elaborarea și analiza bugetului și șef al secției bugetelor locale a Departamentului bugetului (1994-1996), apoi în funcția de șef al Direcției generale pentru elaborarea și sinteza bugetului și director al Departamentului bugetului (1996-2000). În anul 2000 a fost numită în funcția de viceministru al Finanțelor, iar în anul 2001 devine prim-viceministru al Finanțelor. La data de 8 februarie 2002, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, este numită în funcția de ministru interimar al Finanțelor, iar la 26 februarie 2002 devine ministru al Finanțelor. La data de 19 aprilie 2005 Zinaida Greceanâi este numită în funcția de ministru al Finanțelor în al doilea Guvern format de către Vasile Tarlev. A candidat, în calitate de reprezentantă a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, pentru funcția de Primar general al municipiului Chișinău la alegerile municipale anticipate din 10 iulie și 24 iulie 2005, dar ambele alegeri nu au fost validate din cauza prezenței scăzute la vot. Printr-un decret al Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, la data de 10 octombrie 2005 Zinaida Greceanâi este eliberată din funcția de ministru al Finanțelor și numită în funcția de prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova. Pe data de 21 martie 2008 Zinaida Greceanâi a fost desemnată pentru funcția de Prim-ministru, iar pe data de 31 martie 2008 Guvernul său primește votul de încredere al Parlamentului. Guvernul condus de Zinaida Greceanâi și-a dat demisia la 4 mai 2009, dar la 3 iunie 2009 ea a fost din nou nominalizată pentru postul de Prim-ministru. Noul Guvern condus de Zinada Greceanâi a fost votat de către Parlament la 10 iunie 2009. Cabinetul de miniștri sub conducerea ei a activat până la finele lunii septembrie 2009. În 2009 Zinaida Greceanâi a candidat la funcţia de Preşedinte al RM, dar nu i-a ajuns un singur vot pentru a o ocupa (al 61-lea). În acelaşi an ea a devenit deputat din partea PCRM. În alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 Zinaida Greceanâi obţine un nou mandat de deputat, candidând din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, iar pe data de 18 decembrie 2016 a fost aleasă Președinte al PSRM. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, a fost aleasă pentru un nou mandate de deputat. Zinaida Greceanîi a deținut funcția de ministru și prim-viceprim-ministru timp de 6 ani și 2 luni.

6). Monica Babuc, ex-ministru al Culturii, în prezent ministru al Educației, Culturii și Cercetării

Actuala ministră, Monica Babuc se clasează în acest top pe locul 6, dat fiind faptul că este în funcția timp de 5 ani și 11 luni. Ea s-a născut pe data de 29 martie 1964 în satul Bardar, raionul Ialoveni. În anul 1990 activează ca funcționar în Aparatul Parlamentului Republicii Moldova, consultant în Comisia pentru cultură, știință, învățământ și mijloace de informare în masă. Între anii 2001 şi 2005 este Șef al serviciul personal în cadrul Filialei Chișinău a Băncii de Economii a Moldovei. Mai apoi deține funcția de consilier al vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova (2011-2013). În anul 2011 devine Şef de cabinet a prim-vicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova. Ulterior, este numită consilier al Preşedintelui Parlamentului R. Moldova, apoi – şef al Serviciului informare a Parlamentului Republicii Moldova. A obţinut mandatul de ministru al Culturii pe data de 31 mai 2013, funcţie în care se află şi în prezent. În mai 2015 ea s-a înscris în cursa pentru funcția de Primar general al Chișinăului şi a acumulat 2,17% din voturi. Monica Babuc este membră a Partidului Democrat din Moldova, iar anterior a făcut parte din Partidul Popular Creștin Democrat.

7). Valerian Revenco, ex-ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, ulterior ministru al Muncii și Protecției Sociale, dar și ministru al Sănătății și Protecției Sociale

Valerian Revenco s-a născut pe data de 1 decembrie 1939 în orașul Bălți. După absolvire, a lucrat, în perioada 1962-1971, ca medic pediatru, medic-șef al secției de Pediatrie din raionul Râșcani, medic pediatru șef al orașului Bălți, adjunct al șefului Departamentului de personal și instituții educaționale din cadrul Ministerului Sănătății Publice. Între anii 1971 și 1976 a îndeplinit funcția de Președinte al Comitetului republican al Sindicatului lucrătorilor din domeniul sănătății. Devine apoi șef al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Comitetului executiv al municipiului Chișinău (1976-1987) și șef al Departamentului de Protecție Socială și Protecție a Muncii din cadrul Consiliului Uniunii Sindicatelor din RSS Moldovenească (1987-1992). Din 1992 până în 1999 este viceministru și prim-viceministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei. La data de 21 decembrie 1999 a fost numit în funcția de ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei în Guvernul Braghiș. A fost păstrat ca ministru al Muncii și Protecției Sociale și în Guvernul format de către Vasile Tarlev la 19 aprilie 2001. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin decretul Președintelui Republicii Moldova, la 19 aprilie 2005 Valerian Revenco a fost numit în funcția de ministru al Sănătății și Protecției Sociale, acest Minister formându-se prin unirea Ministerului Sănătății cu cel a Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Tarlev-II. A îndeplinit această funcție până la data de 8 noiembrie 2005. Valerian Revenco a fost în funcție timp de 5 ani și 10 luni.

8). Ion Casian, ex-ministru al Informaticii, Informațiilor și Telecomunicațiilor, ulterior al Comunicațiilor și Informaticii

Ion Casian s-a născut pe data de 7 iulie 1950, în satul Zgărdești, raionul Telenești. Între 1973 şi 1974 a lucrat în calitate de tehnolog la uzina „V. I. Lenin” din Bălţi. Apoi a lucrat inginer, inginer superior la Institutul republican de perfecţionare a cadrelor pentru economia naţională. Între anii 1975-1978 lucrează ca inginer, inginer superior, şef de laborator la filiala „Soiuz EVM-Complex”. A fost inginer-șef interimar, inginer-șef al filialei Chișinău a Institutului de cercetări științifice „Argon” între anii 1979 și 1988, director al Uzinei de computere „Complex” în perioada 1988-1992. Ion Casian a fost ministrul Informaticii, Informațiilor și Telecomunicațiilor în Guvernul Sangheli-I între 1992 și 1994. Ulterior, în Guvernul Sangheli-II şi în Guvernul Ciubuc-I, în perioada 1994-1998 a deţinut funcţia de ministru al Comunicațiilor și Informaticii. Din 1998 până în 2009 a activat în cadrul companiei „Ericsson”. A deținut funcția de ministru timp de 5 ani și 8 luni.

9). Dumitru Nidelcu, ex-ministru al Muncii și Protecției Sociale, ulterior ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei

Dumitru Nidelcu s-a născut în anul 1942 în satul Câşliţa-Prut, raionul Vulcăneşti. Din 1963 este inginer-şef în colhozul „Biruinţa” din raionul Vulcăneşti. Începând cu 1965 este inginer, inginer-superior al Direcţiei principale de mecanizare şi electrificare a Ministerului Agriculturii al RSSM. Între 1969 şi 1978 este lucrător de răspundere al organelor comsomoliste şi de partid din oraşul Chişinău şi raionul Vulcăneşti. Între 1980 şi 1984 lucrează în funcţia de prim-viceministru al Agriculturii, şef adjunct în secţia organizatorică a CC al PCM. Începând cu 1984 activează în funcţiile de secretar, vicepreşedinte al Consiliului republican al sindicatelor din Moldova, Preşedinte al Consiliului Federaţiei sindicatelor independente din Moldova. Dumitru Nidelcu a exercitat funcţia de ministru al Muncii și Protecției Sociale în primul Guvern Sangheli (în perioada 30 august 1992 – 5 aprilie 1994), dar și de ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei în Guvernul Sangheli – II și Ciubuc – I (în perioadele 5 aprilie 1994 – 24 ianuarie 1997, 24 ianuarie 1997 – 22 ianuarie 1998). După plecarea din această funcţie a devenit primul Preşedinte al Comisiei Electorale Centrale. El s-a aflat în fruntea CEC în perioada 1997-2003. În scurt timp după plecarea de la conducerea CEC s-a stins din viaţă. Funcția de ministru a deținut-o timp de 5 ani și 4 luni.

10). Valentina Buliga, ex-ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei și Marcel Răducan, ex-ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

Pe locul zece se clasează doi foşti miniștri (Valentina Buliga și Marcel Răducan), ambii fiind în funcție timp de 5 ani și 4 luni. Valentina Buliga s-a născut pe data de 2 septembrie 1961 în satul Horești, raionul Fălești. Din 1998 până la 2001 a fost șef de secție la Ministerul Sănătății. Din 2001 până în 2004 a fost șef de laborator la Institutul Național de Farmacie, iar din 2004 până la 2005 – șef al Departamentului asigurări medicale în cadrul Companiei internaționale de asigurări „QBE ASITO”. În anul 2005 a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova în fracțiunea parlamentara PDM. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 25 septembrie 2009 a fost numită în funcția de ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pe care a deţinut-o până la 18 februarie 2015, având în vedere că a fost aleasă deputat. În prezent, este Director general al Casei Naționale de Asigurări Sociale.
La rândul său, Marcel Răducan s-a născut pe data de 10 februarie 1967 în satul Grinăuți-Moldova, raionul Ocnița. Timp de mai mulți ani a fost Director executiv al Întreprinderii cu capital străin „Avirom-Prod”. În martie 2005 a fost ales deputat în Parlament din partea Blocului electoral „Moldova Democrată”. Până în 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Prin decretul Președintelui Republicii Moldova din 25 septembrie 2009 a fost numit în funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al Republicii Moldova, pe care a exercitat-o în trei guverne consecutive, până la 18 februarie 2015. După alegerile din 2014 a revenit în Parlament ca deputat, membru al fracțiunii Partidului Democrat din Moldova. La finele anului 2018 a devenit Preşedinte al Consiliului Concurenţei.

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi de la alegerile locale?

    View Results

    Loading ... Loading ...