[ X ]
Important12 Mai 2019 09:00

TOP-10 situații când partidele din Moldova au acceptat compromisuri greu de imaginat

Deoarece ne aflăm într-o pronunțată criză politică depășirea căreia necesită și anumite compromisuri din partea partidelor parlamentare, TRIBUNA a realizat un clasament convențional care scoate în evidență situațiile când partidele din Moldova au acceptat compromisuri greu de imaginat.

1). Compromisul la care au mers partidele ce au creat ADR în 1998

În 1998, după alegerile parlamentare, Convenția Democrată din Moldova, blocul „Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, dar și Partidul Forțelor Democratice, formațiuni care se aflau într-o competiție acerbă și care aveau relații ostile, au decis să creeze coaliția de guvernare – Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR). Ceea ce le-a unit a fost dorința de a-i lăsa pe comuniști în opoziție, chiar dacă aceșia se plasaseră pe primul loc în alegeri cu 40 de mandate de deputat din 101.

2). Compromisul la care au mers partidele pentru învestirea Guvernului Braghiș

La finele anului 1999, partide parlamentare cu viziuni diametral opuse, ca Partidul Popular Creștin Democrat și Partidul Comuniștilor, precum și un grup de deputați independenți, au votat pentru învestirea Guvernului Braghiș. Ceea ce le-a unit a fost dorința de a evita alegerile parlamentare anticipate.

3). Compromisul acceptat de 10 partide democratice în 2001

După eșecul usturător suferit de forțele democratice în alegerile parlamentare anticipate din 2001, 10 partide de orientare democratică, care aveau relații destul de ostile, și-au unit eforturile constituind un front democratic comun. Necesitatea acestuia apăruse după ce comuniștii veniseră la putere cu majoritate constituțională.

4). Compromisul acceptat de partidele parlamentare pentru depășirea crizei politice din 2002

La începutul anului 2002, în Moldova a izbucnit o criză politică de amploare (după decizia comuniștilor de a introduce limba rusă ca obiect de studiu în școli din clasa a doua și de a înlocui cursul Istoria Românilor cu Istoria Moldovei), care a putut fi depășită doar după intervenția Consiliului Europei. Totodată, aceasta a necesitat și un compromis din partea tuturor partidelor parlamentare, care au instituit o masă rotundă cu statut permanent, în cadrul căreia se discutau deciziile importante pentru țară.

5). Compromisul la care au mers partidele ce au creat inițial AMN, apoi BMD

Dat fiind forța demonstrată de comuniști în 2001, începând cu 2003, începe un amplu proces de unificare a forțelor democratice, care cuprinde partide ce se dușmăniseră deschis până la acel moment. Astfel, în alegerile locale din 2003, mai multe importante partide democratice creează blocul Alianța Moldova Noastră, în 2004 acest bloc se transformă în partid, iar în ajunul alegerilor parlamentare din 2005, atrăgând Partidul Democrat și Partidul Social-Liberal, creează cea mai influentă formațiune de orientare democratică din RM la acel moment – blocul Moldova Democrată.

6). Compromisul la care au mers partidele ce au votat pentru realegerea lui Vladimir Voronin în funcția de Președinte al RM

După alegerile parlamentare din 2005, trei importante partide de orientare democratică – Partidul Popular Creștin Democrat, Partidul Democrat și Partidul Social-Liberal – decid să-l sprijine pe Vladimir Voronin, liderul PCRM, la cel de-l doilea mandat de Președinte al RM. Motivul invocat a fost necesitatea asigurării stabilității politice, dat fiind unele riscuri în adresa statului ce veneau din Est.

7). Compromisul care a făcut posibilă alegerea Președintelui RM în 2012

După o criză ce dura din septembrie 2009, în martie 2012 a fost posibilă alegerea Președintelui RM. Acesta a devenit Nicolae Timofti. Voturile de „aur” au fost oferite de deputații socialiști. Astfel a fost posibilă depășirea celei mai de durată crize politice din istoria RM.

8). Compromisul care a făcut posibilă învestirea Guvernului Leancă în 2013

În 2013, după o criză politică ce dura de patru luni, când toți se gândeau deja la alegeri parlamentare anticipate, două partide ce se aflau într-o confruntare acerbă (Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat) au ajuns la un numitor comun și, sprijiniți de un grup de deputați liberal-reformatori, au reușit să învestească în funcție Guvernul Leancă.

9). Compromisul care a făcut posibilă învestirea Guvernului Filip

Pe data de 20 ianuarie 2016, în plină criză politică (care dura de câteva luni), deputații democrați, cei liberali, dar și două grupuri de foști deputați liberal-democrați și comuniști au reușit învestirea Guvernului Filip, depășind toate divergențele doctrinare și politice, evitând astfel în ultimul moment alegerile parlamentare anticipate.

10). Frontul comun făcut de PDA și PAS în alegerile prezidențiale din 2016 și în cele din capitală din 2018

Chiar dacă se aflau în competiție directă pentru voturile electoratului pro-european, în 2016 și în 2018, PAS și PDA au dat dovadă de maturitate politică, făcând front comun. Astfel, în 2016, PDA a susținut candidatul PAS (Maia Sandu) în alegerile prezidențiale, iar în 2018 PAS a susținut candidatul PDA (Andrei Năstase) la Primăria capitalei.

Sondaj

  • Cât credeţi că va dura coaliţia PSRM-ACUM?

    View Results

    Loading ... Loading ...