[ X ]
Important28 Aprilie 2019 09:00

TOP-10 crize politice care au zguduit Moldova

Republica Moldova se confruntă o criză politică care se aprofundează cu fiecare zi. În context, vă propunem să vă amintiţi, în baza unui clasament convenţional, de alte crize care au zguduit Moldova de-a lungul anilor de independenţă.

1). RM fără Preşedinte din septembrie 2009 până în martie 2012

Parlamentul Republica Moldova nu a avut capacitatea de a alege un Preşedinte al ţării din septembrie 2009 până în martie 2012. În această perioadă au fost făcute mai multe tentative în acest sens, ajungându-se chiar şi la alegeri parlamentare anticipate (pe data de 28 noiembrie 2010). Astfel, Moldova a stabilit şi un record mondial – ţara care a fost fără Preşedinte cea mai lungă perioadă. Criza a putut fi depăşită abia după ce s-au găsit voturile necesare pentru alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia respectivă.

2). Protestele masive din 2002

În ianuarie 2002, în Moldova au izbucnit proteste masive ca urmare a deciziei guvernării comuniste de a introduce limba rusă ca obiect de studiu din clasa a II-a, dar şi de a introduce în şcoli cursul „Istoria Moldovei”. Protestele au fost organizate de Partidul Popular Creştin Democrat. Ele au durat până în aprilie 2002 şi au putut fi depăşite doar după intervenţia Consiliului Europei.

3). Criza politică ca urmare a vânătorii din „Pădurea Domnească”

În ianuarie 2013, opinia publică a aflat despre o vânătoare din rezervaţia „Pădurea Domnească”, cu participarea mai multor persoane cu funcţii de răspundere, în cadrul căreia a fost împuşcat mortal un tânăr om de afaceri. Acest caz tragic a împărţit în două tabere coaliţia de guvernare. În rezultatul acutizării relaţiilor dintre partidele de guvernare, s-a destrămat coaliţia puterii şi a căzut Guvernul. Criza a putut fi depăşită abia la finele lunii mai 2013.

4). Criza politică din 1999

Întreg anul 1999 a fost marcat de o continuă criză politică. La începutul anului, creştin-democraţii s-au retras de la guvernare, lăsând coaliţia puterii extrem de fragilă – cu doar 51 de deputaţi. În rezultat, în acel an a căzut Guvernul Ciubuc – II, a fost instalat în funcţie, dar a căzut (după circa nouă luni) Guvernul Sturza, a fost instalat în funcţie Guvernul Braghiş. Abia către finele anului, situaţia politică s-a normalizat cât de cât.

5). Criza politică din 2000

După reforma constituţională din 5 iulie 2000, Moldova a devenit republică parlamentară. În consecinţă, către finele anului 2000, Parlamentul a purces la alegerea Preşedintelui ţării. După mai multe tentative eşuate în acest sens, care au aprofundat starea de criză politică, şeful statului a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri parlamentare anticipate.

6). Criza politică din 2015-2016

Pe fondalul scandalului legat de „furtul miliardului din sistemul bancar”, dar şi al protestelor masive organizate la acea etapă (numărul participanţilor la o acţiune de protest ajungea până la 100 mii), s-au acutizat relaţiile dintre partidele de la guvernare. În rezultat, a început o criză politică profundă, care a durat din octombrie 2015 până în ianuarie 2016. Criza a fost depăşită cu mare greu, alegerile parlamentare anticipate fiind evitate în ultimul moment.

7). Criza politică din 2009

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 au izbucnit ample proteste care au culminat cu vandalizarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei. Sute de tineri au fost torturaţi în comisariatele de poliţie şi aceasta a pus o presiune publică enormă pe putere. În rezultat, relaţiile dintre putere şi opoziţie s-au acutizat, ceea ce a făcut imposibilă alegerea noului Preşedinte al Republicii Moldova. Criza a putut fi depăşită doar prin alegeri parlamentare anticipate care au adus la putere alte partide.

8). Criza politică din 1993

În 1993, Preşedintele Parlamentului, Alexandru Moşanu, dar şi mai multe persoane cu funcţii de răspundere din Parlament au demisionat din funcţii în semn de protest faţă de situaţia politică ce se crease. Acesta a fost apogeul unei crize politice ce dura de ceva timp şi care a putut fi depăşită prin organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 1994.

9). Revoluţia de catifea a PCRM

În toamna lui 2013, comuniştii au demarat o serie de proteste de amploare, dar şi acţiuni de nesupunere civică, pe care le-au numit „revoluţie de catifea”. Aceste proteste au ţinut pe jar politica moldovenească circa două luni şi s-au finalizat numai după ce, la finele lui noiembrie 2013, a avut loc o acţiune de amploare în susţinerea guvernării şi a cursului integrării europene a Republicii Moldova, la care au participat peste 100 mii de oameni.

10). Criza din AIE-2 din vara anului 2011

La jumătatea anului 2011, relaţiile dintre componentele Alianţei pentru Integrare Europeană – 2 ajunseseră într-un punct critic. Se ridica chiar întrebarea dacă AIE-2 mai trebuie să existe, dat fiind gravele disfuncţionalităţi şi derapaje înregistrate de către aceasta. Situaţia s-a detensionat după o adresare către cetăţeni a Premierului de atunci, Vlad Filat, care, înainte de aceasta, a avut o serie de ample consultări publice.

Sondaj

  • Cine e vinovat de criza politică din RM?

    View Results

    Loading ... Loading ...