[ X ]
Exclusiv17 Martie 2019 08:00

Bilanţ inedit al unui deputat la final de mandat  

Ex-deputatul liberal-democrat, Iurie Țap, susține că, a acces în Parlament după o experiență de 19 ani de activitate în autoritățile administrației publice, iar făcând acest pas, avea clar stabilit obiectivul de bază asupra căruia urma să lucreze – reforma administrației publice în baza descentralizării puterii. Despre aceasta ex-deputatul a dezvăluit pentru TRIBUNA, fiind solicitat să facă o retrospectivă a mandatului.

„Mai întâi voi preciza: am acces în Parlament după o experiență de 19 ani de activitate în autoritățile administrației publice (APL), inclusiv 9 ani – vicepreședinte al comitetului executiv raional (CER) Florești și trei mandate de primar de Florești. În acest sens, adaptarea pentru munca parlamentară am trecut-o relativ ușor. De altfel, mi-am continuat activitatea în domeniul în care am lucrat ultimii 19 ani (administrația publică), domeniu pe care-l cunoșteam bine și care trebuia restructurat radical. Apropo, făcând acest pas, aveam clar stabilit obiectivul de bază asupra căruia urma să lucrez – reforma administrației publice în baza descentralizării puterii. Este și unul din obiectivele de bază ale Acordului de Asociere. În acest sens, am inițiat formarea Comisiei parlamentare pentru descentralizare, pe care am prezidat-o timp de 4 ani. Comisia a fost unul dintre actorii principali în vederea reformei de descentralizare. Am participat activ la toate etapele de elaborare și aprobare a Strategiei Naționale de Descentralizare (din cele 52 de amendamente la Legea 68/2012 privind Strategia națională de descentralizare, 45 sunt ale subsemnatului). Un prim produs al reformei (SND) a fost modificarea Legii nr 397/2003 privind finanțele publice locale, prin care a fost modificat sistemul finanțelor publice locale, (stabilirea prin lege a veniturilor APL, respectiv, scoaterea acestora de sub controlul politic)”, a precizat el.

Potrivit lui Iurie Țap, întru promovarea reformei, Comisia a analizat 37 de legi care vizau domeniile reformei și în septembrie 2010 a propus proiectul de lege ce viza modificarea și completarea a 12 legi.

„Pentru a elucida starea de lucruri în care au activat voi preciza: proiectul a fost votat în lectura a doua doar în 2016 (!?)… Pe parcurs, am fost nevoiți să reînregistrăm proiectul (februarie 2012 ), motivul fiind scoaterea din acesta a 4 legi ce vizau achizițiile publice, proprietatea unităților administrativ-teritoriale, ajutoarele sociale, alte domenii importante, fapt asupra căruia au insistat ministerele de resort. Ca o concluzie la acest capitol voi menționa conservatismul deținătorilor puterii politice, care s-au opus vehement reformei de descentralizare a puterii. Astfel, proiectul inițial (septembrie, 2010) a fost avizat negativ de Guvern, inclusiv ministerele Agriculturii, Justiției și Cancelaria de Stat, care erau conduse de exponenții partidului din care făceam parte… De altfel, și avizul Curții Constituționale (CC) a fost unul confuz: este vorba de problema privind dreptul APL de a sesiza CC, în cazurile încălcării principiilor de bază (constituționale) ale acestora. Curtea recomanda stabilirea dreptului de sesizare doar pentru consiliile raionale, care trebuiau să reprezinte și colectivitățile locale, ceea ce contravenea prevederilor Constituției. În pofida rezistenței dure, colaborarea cu CALM ne-a reușit, chiar dacă a durat tocmai 6 ani… Apropo, realizările sunt pe potrivă: este vorba despre garantarea juridică a autonomiei locale (instrument pe care nu-l au toate țările UE în parte România), respectiv competența APL de a schimba destinația terenurilor, anterior deținută de Guvern (pe de o parte aceasta urgentează procesul, lichidează un monopol și o sursă corupere, dar și completează esențial bugetele locale)”, a specificat Țap.

Potrivit lui, în același timp, reforma nu a fost finalizată.

„Prevederile SND privind creșterea veniturilor proprii (VP) ale colectivităților și instituirea granturilor investiționale pe bază de competitivitate au fost blocate. Coaliția majoritară în frunte cu Partidul Democrat au sfidat Constituția, SND, angajamentele asumate prin programul de guvernare, Foaia de parcurs semnată de Guvern, CALM și Consiliul Europei (CPLR), la modul practic au redus VP ale APL sub 10 la sută (în 2015 ele constituiau, în medie peste 18 la sută), făcându-le total dependente de puterea centrală și transformându-le într-un instrument politic electoral… În perioada mandatului de deputat, am condus grupurile de lucru privind ajustarea Legii 303/2013 privind serviciul public de apă și canalizare, Legii nr. 209 /2016 privind deșeurile, Codului fiscal în partea ce ține de taxele locale. Respectiv, am condus Comisia de anchetă privind problema concesionării Aeroportului, elaborând, în acest sens, raportul de alternativă prin care am demonstrat ilegalitatea procedurilor, inoportunitatea concesionării, dar și aplicarea ilegală a taxei de modernizare, ulterior adresat Guvernului, Procuraturii Generale și CNA-ului. Paradoxal, dar n-a urmat nici o reacție… Am fost inițiatorul mai multor proiecte de legi, în parte a Legii privind Stema de Stat. În același context, am formulat sute de amendamente la zeci de proiecte de acte normative. Un exemplu ar fi cele 23 de amendamente conceptuale (acceptate) la Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală”, a punctat el.

Ex-deputatul a mai spus că, un alt domeniu de care s-a preocupat în perioada mandatului a fost controlul parlamentar, de altfel, cea dea doua funcție de bază a Parlamentului, „care, printre altele, se exercita nesatisfăcător”.
„Pot să constat cu satisfacție schimbările esențiale pe care am reușit să le influențez: respectarea programului pentru întrebări și interpelări, îmbunătățirea procedurii audierilor parlamentare, în parte controlul asupra activității Guvernului prin audierea raportului anual al acestuia. Întru uniformizarea reglementărilor privind audierea rapoartelor autorităților publice autonome și celor independente, urmare discuțiilor pe care le-am inițiat în cadrul Biroului Permanent, a fost elaborat proiectul de lege respectiv, care fiind votat în I lectură, ulterior a fost blocat de fracțiunea Partidului Democrat. Apropo despre fariseismul acestora: la sfârșitul sesiunii de toamnă (2018), încălcând procedurile de legiferare, prevăzute de Legea nr. 100/2017 privind actele normative, aceștia au modificat Legea cu privire la procuratură, excluzând obligativitatea audierii raportului anual al Procuraturii Generale în plenul Parlamentului… Apropo, la capitolul întrebări și interpelări, pentru anul 2017, împreună cu Elena Bondarenco am fost menționați drept cei mai activi deputați. De altfel, noi am păstrat tradiția și în 2018. În același context, doar în ultimii doi ani de mandat am avut peste 100 luări de cuvânt, respectiv am făcut 14 declarații de la tribuna Parlamentului. Activând în comisa de specialitate (administrație publică), am colaborat activ cu CALM, mediul academic, alți actori cointeresați întru eficientizarea procesului legislativ și controlului parlamentar”, a spus ex-deputatul.

Iurie Țap a menționat că, în perioada celui de-al doilea mandat, a avut și calitatea de membru a Biroului Permanent al Parlamentului, funcție pe care s-a străduit s-o realizeze cu demnitate.

„După toate, acest lucru mi-a reușit: am participat activ la discutarea agendelor propuse, dar și am inițiat mai multe subiecte importante privind activitatea Parlamentului. Și despre regrete… Paradoxal, dar majoritatea deputaților sunt slab pregătiți pentru funcția de legiuitor. În consecință, au prevalat abordările politice, ceea ce a influențat negativ calitatea legiferării și controlului parlamentar, respectiv calitatea actului de guvernare care nu este bazat pe o viziune clară și coerentă, fundamentată teoretic. Vorbind despre legislatura a XX (IX), perioada anilor 2014 – 2018, am fost în prezența unei majorități parlamentare care nu avea legitimitate, nu reflecta votul alegătorilor, fiind creată prin șantaj și corupere, ceea ce și-a lăsat amprenta asupra activității Legislativului. Parlamentul, care, conform Constituției este autoritatea reprezentativă supremă și unica autoritate legiuitoare, iar la figurat supranumit ,,Templu al Democrației”, nu și-a onorat datoria față de cetățeni. Un argument în acest sens este fenomenul uzurpării puterii de stat, anihilarea statului de drept și vicierea democrației, situație atestată și de Parlamentul European în raportul privind Moldova (noiembrie, 2018), dar și materializată, prin vicierea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, respectiv, invalidarea alegerilor primarului general al municipiului Chișinău. În detalii, despre problemele invocate am vorbit de la tribuna Parlamentului, argumentând fiecare poziție în parte”, a conchis Țap.

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Cine e vinovat de criza politică din RM?

    View Results

    Loading ... Loading ...