[ X ]
Important23 Februarie 2019 08:00

(INTERVIU) Alina Russu: Noi facem tot posibilul ca scrutinul să aibă o bună organizare și să permită cetățenilor RM să-și exercite dreptul la vot

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu a vorbit despre numărul de secții de votare deschise pentru diasporă la alegerile parlamentare, dacă este suficient numărul de buletine de vot, cum se explică că deseori în listele electorale apar persoane decedate, în ce mod aceste deficiențe din listele de votare pot influența rezultatele alegerilor, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dna Președintă, în ce măsură numărul de secții de votare deschise pentru diasporă la alegerile parlamentare face față necesităților reale?

A.R.: Dacă e să comparăm cu scrutinul prezidențial din 2016, pentru alegerile parlamentare din acest an sunt deschise cu 23 de secții mai mult. În total, în afara țării, sunt 123 de secții de votare.

Comisia Electorală Centrală constituie secțiile de votare peste hotare la propunerea Guvernului și în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în funcție de mai multe criterii. La deschiderea secțiilor trebuie să ținem cont nu doar de ce ne propunem noi, dar și de anumite circumstanțe. În unele state legislația este mai restrictivă și permite autorităților altor țări să deschidă secții de votare doar în incinta misiunilor diplomatice, așa cum este cazul Canadei sau al Germaniei. Spre exemplu, în Canada ne-am propus să deschidem trei secții de votare: în Ottawa, Montreal și Toronto. În cele din urmă, a fost posibilă deschiderea doar a secției de votare pe lângă ambasadă la Ottawa.

Știm că așteptările cetățenilor noștri sunt foarte mari, iar noi facem tot posibilul ca scrutinul să aibă o bună organizare și să permită cetățenilor Republicii Moldova să-și exercite dreptul la vot.

T.: Este suficient numărul de buletine de vot ce vor fi transmise pentru alegeri în secțiile de peste hotare? 

A.R.: Este foarte important de subliniat că la stabilirea unui număr maxim de buletine pentru o secție de votare se ține cont de buna organizare și desfășurare a procesului electoral. Comparativ cu anii precedenți, la scrutinul din acest an a fost repartizat, per secție, un număr mai mare de buletine de vot. Tirajul buletinelor trimise peste hotare atinge cifra de 1 981 200 exemplare. În fiecare secție sunt repartizate un număr care poate ajunge maxim la cinci mii de exemplare pentru un singur tip de buletin. Ținând cont că în afară de alegerile parlamentare ordinare mai avem și referendumul consultativ cu două întrebări pentru cetățeni, alegătorii vor putea primi patru tipuri de buletine. Dacă e să înmulțim această cifră cu cinci mii de exemplare, reiese că membrii biroului unei secții de votare din afara țării ar putea avea de procesat un număr maxim de 20 de mii de buletine. La fel, trebuie să fim conștienți că și cetățenii primind patru buletine vor avea nevoie de mai mult timp pentru votare. CEC a trimis un număr maxim de buletine, prevăzut de lege, ținând cont și de bunul mers al votării. Vreau să menționez că pentru buna desfășurare a acestor alegeri, pe lângă majorarea numărului de buletine în secțiile de votare din străinătate, de la trei mii la cinci mii, Comisia Electorală a decis și majorarea numărului de operatori în acele secții unde anterior au votat un număr mare de alegători.

T.: Cum se va proceda în cazul în care în unele secții de votare peste hotare va veni un număr mare de alegători și nu vor ajunge buletine?

A.R.: Ce ține de epuizarea buletinelor și aglomerarea unor secții, în acest an, Comisia Electorală vine cu o noutate. Este vorba de aplicația diaspora.voteaza.md, cu ajutorul căreia fiecare cetățean moldovean stabilit peste hotare, temporar sau permanent, poate afla nu doar care sunt trei cele mai apropiate secții de votare din locul în care acesta se află, dar și care este secția mai puțin sau mai mult aglomerată. Astfel, dacă un alegător sau alegătoare, folosind aplicația, vede că la cea mai apropiată secție de votare este un număr mare de oameni, atunci poate alege opțiunea a doua și merge direct la o secție de votare care este mai puțin solicitată.

În anii precedenți se propunea că ar fi trebuit să transferăm, pe parcursul zilei alegerilor, buletinele de vot din secțiile de votare mai puțin solicitate în acelea unde a venit un număr mai mare de alegători și acolo unde buletinele sunt pe cale de epuizare. Este foarte important de știut că buletinele nu pot fi transferate de la o secție de votare la alta, indiferent dacă acestea sunt constituite în țară sau în afară. O astfel de acțiune este contrară prevederilor legale. Toate buletinele au imprimate pe ele numărul circumscripţiei şi numărul secţiei de votare pentru care au fost tipărite, tocmai pentru a asigura securitatea procesului de votare și excluderea oricărei încercări de fraudare a voturilor.

De aceea, eu și colegii mei de la Comisia Electorală Centrală, încurajăm toți cetățenii să utilizeze instrumentul diaspora.voteaza.md, creat anume pentru direcționarea cetățenilor spre secțiile de votare mai puțin aglomerate și a evita crearea rândurilor foarte mari.

T.: Au fost depășite toate problemele care țin de documentele în baza cărora poate fi exercitat votul peste hotare sau mai avem unele deficiențe în acest sens?

A.R.: Legislația electorală este foarte exactă și spune expres în baza căror documente un cetățean al Republicii Moldova își poate exercita dreptul la vot. În țară, alegătorii pot vota cu buletinul de identitate, cu buletinul de identitate provizoriu sau legitimația de militar. Peste hotare, cetățenii moldoveni pot vota în baza pașaportului sau a livretului de marinar. Toate aceste acte trebuie să fie valide.

Eu, personal, dar și colegii mei de la Comisia Electorală înțelegem nemulțumirea unor cetățeni, care locuiesc peste hotare și care dintr-un motiv sau altul nu au reușit să-și perfecteze pașaportul moldovenesc la timp. Pe de altă parte, consider că, legătura între stat și cetățean se face anume în baza actelor de identitate valabile. De aceea, fiecare cetățean care este stabilit peste hotare și, în același timp, dorește să facă uz de drepturile cetățeniei moldovenești, trebuie să aibă toate actele de identitate în regulă.

Este incorect din partea anumitor concurenți electorali să speculeze pe acest subiect și să îndemne Comisia Electorală Centrală la nerespectarea legislației. Noi avem misiunea de a organiza un scrutin corect și echitabil prin crearea unor condiții absolut egale pentru toți cetățenii, or și în țară aceștia pot vota doar în baza unui act de identitate valabil. Niciun alegător pe teritoriul Republicii Moldova nu a putut să-și exercite dreptul la vot cu un act de identitate expirat.

T.: Despre particularitățile votului de peste hotare am înțeles care este situația, dar ce ne puteți spune despre cum vor vota cetățenii din Transnistria?

A.R.: Pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender şi unele localități ale raionului Căușeni sunt organizate 47 de secții de votare distincte, pe teritoriul aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților publice centrale. Prin urmare, aceste secții de votare sunt constituite special pentru alegătorii cu drept de vot din cele două circumscripții uninominale, 47 și 48, create pentru această regiune. Alegătorii din stânga Nistrului vor putea vota ca oricare alt cetățean de pe teritoriul Republicii Moldova, în baza buletinului de identitate valabil, unde este menționat domiciliul. Este pentru prima oară când locuitorii din regiunea transnistreană vor fi reprezentați în Parlamentul de la Chișinău prin două mandate de deputat.

T.: În cadrul fiecărui tip de alegeri apar întrebări în legătură cu corectitudinea listelor electorale. În acest an, au fost rezolvate toate problemele ce țin de listele electorale sau, din nou, vor fi reclamate diferite situații în acest sens?

A.R.: Listele electorale sunt întocmite de CEC în baza Registrului de Stat al Alegătorilor (RSA), care conține informații despre toți cetățenii cu drept de vot, indiferent dacă aceștia locuiesc în țară sau sunt stabiliți peste hotare. RSA se formează în baza informației primite din registrele altor instituții publice, dar, primordial, în baza informației importate din Registrul de Stat al Populației, gestionat de Agenția Servicii Publice. Din acest Registru se importă datele despre persoanele care au atins majoratul, dobândind astfel dreptul de a vota, precum și despre alegătorii care nu mai dețin cetățenia Republicii Moldova sau au decedat. La fel, de la Agenție parvine și informația privind atribuirea alegătorilor la anumite secții de votare, în funcție de domiciliul acestora.

La importarea datelor din mai multe surse se admite existența unor erori minore în listele electorale ce ține de adresă sau de actualitatea datelor privind evenimente de stare civilă, cum ar fi căsătorie, schimbare a numelui sau prenumelui, ori deces.

Actualizarea acestor informații se produce prin intermediul registrelor deținute de Agenția Servicii Publice și care, în prezent, sunt în proces de modernizare cu suportul partenerilor internaționali de dezvoltare. Odată implementate, acestea vor asigura furnizarea datelor mai corecte și precise necesare pentru compilarea listelor electorale.

Totuși, până a vedea soluțiile IT realizate, toți cetățenii au posibilitatea să ne ofere o mână de ajutor în efortul nostru de a avea liste electorale cât mai corecte. Fiecare alegător are posibilitatea să verifice datele personale sau pe cele ale membrilor familiei. Acest lucru poate fi făcut la secția de votare, unde listele electorale sunt disponibile în decurs de 20 de zile până în ziua scrutinului, sau online, pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale. În eventualitatea unor inexactități identificate, este suficientă depunerea unei contestații la organele electorale, care va fi examinată în regim de urgență (24 de ore).

T.: În ce mod aceste deficiențe din listele de votare pot influența rezultatele alegerilor? 

A.R.: Erorile, care au fost depistate în listele electorale pe parcursul scrutinelor precedente, nu au fost atât de grave, încât să influențeze, cumva, votarea sau rezultatele alegerilor.

T.: În general, cum se explică că deseori în listele electorale apar persoane decedate? Este o problemă tehnică sau totuși e vorba de rea voință și incompetență?

A.R.: Numele unor persoane decedate, într-adevăr, se pot regăsi în listele electorale anume din specificul tehnic al furnizării datelor din Registrul de Stat al Populației  în Registrul de Stat al Alegătorilor. Sunt două momente importante de subliniat aici. În primul rând, în cazul în care o persoană a decedat, dar acest eveniment nu a fost înregistrat în Registrul de Stat al Populației prin intermediul unui certificat de deces, atunci persoana va rămâne în baza de date a Agenției Servicii Publice în calitate de cetățean cu drept de vot și se va regăsi, ulterior, și în listele electorale. Doar în baza unui act doveditor de deces statutul persoanei decedate poate fi modificat în registru, iar numele acesteia exclus din lista cetățenilor cu drept de vot. În al doilea rând, conform Codului electoral, listele electorale sunt tipărite și trimise birourilor electorale ale secțiilor de votare cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor. Numele persoanelor care au decedat după tipărirea listelor se vor regăsi în acestea. Pentru sporirea exactității listelor, îndemnăm orice alegător să verifice datele personale din timp și chiar să solicite excluderea rudelor sau cunoștințelor decedate recent prin prezentarea certificatului de deces.

Deseori, în campaniile electorale apar mituri și sunt răspândite speculații privind acuratețea listelor electorale. Totuși, până în prezent nu a fost probat niciun caz când cineva ar fi votat cu aplicarea semnăturii sale în lista electorală în locul unei persoane decedate. Așadar, până a trece la etapa de semnare în listele electorale și primire a buletinelor de vot, fiecare alegător trece prin procedura de înregistrare la votare, realizată prin intermediul operatorului și sistemului IT, în care se verifică IDNP-ul din actul de identitate valabil. Astfel, este exclusă situația în care cineva ar putea vota în locul unei persoane decedate. Mai mult ca atât, în fiecare secție sunt prezenți și observatorii, care reprezintă diferite organizații naționale sau internaționale, sau chiar cei din partea concurenților electorali și care pot semnala o eventuală neregulă în acest sens.

T.: Pe cât de eficient vi se pare sistemul IT ce asigură procesul de vot?

A.R.: Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIASA) este un sistem ce și-a demonstrat din plin eficiența, fiind funcțional pe parcursul scrutinelor desfășurate în ultimii cinci ani. Acest sistem este cunoscut publicului în special pentru interfața sa de afișare a mersului votării și a rezultatelor preliminare. În permanentă modernizare, SIASA este, totuși, un sistem mult mai complex, ce asigură un management integru al proceselor electorale. Aici aș putea menționa importul de date din registrele de stat, actualizarea listelor electorale, verificarea IDNP-ului alegătorilor și excluderea posibilității de votare multiplă, distribuirea rapidă a informațiilor statistice etc.

În acest an, Comisia Electorală Centrală va pune la dispoziția publicului larg, prin intermediul paginii sale oficiale, un instrument de informare accesibil pentru toți cetățenii Republicii Moldova, fie ei reprezentanții mass-media, observatori sau alegători. Anume pentru alegerile parlamentare care vor avea loc, în premieră, în baza sistemului electoral mixt, CEC a elaborat o nouă interfață care va prezenta, în timp real, mersul votării și rezultatele preliminare ale alegerilor. Ceea ce înseamnă că vom avea date complexe și dezagregate, atât pentru circumscripția națională, cât și pentru fiecare circumscripție uninominală în parte.

T.: Teoretic, este posibilă frauda electorală cu lezarea sistemului IT?

A.R.: Categoric nu! Chiar dacă ar putea exista riscul unor potențiale atacuri în ziua alegerilor, noi depunem eforturi maxime pentru a asigura securizarea completă a sistemului. În condițiile unei tentative de atac ar putea fi periclitată numai interfața disponibilă online, care face posibilă vizualizarea datelor și nicidecum SIASA. În plus, desfășurarea alegerilor și rezultatele acestora sunt documentate, în primul rând, pe hârtie, prin procese-verbale, contribuind la integritatea deplină a procesului electoral. Astfel, mersul propriu-zis al votării nu va avea de suferit.

T.: Ce garanții există că în aceste alegeri nu vor exista disfuncționalități legate de sistemul IT? 

A.R.: SIASA reprezintă un sistem intranet, ceea ce înseamnă că nu poate fi accesat din exterior de către terți și care a fost supus unei serii de teste complexe de performanță și securitate pentru a-i asigura funcționalitatea maximă. În cazul în care, în timpul scrutinului de duminică, ar putea exista o pană de sistem, procesul electoral oricum nu va avea de suferit în acel interval de timp.

Să facem un exercițiu de imaginație și să presupunem că, în timp ce urmăresc online mersul votării, alegătorii observă că datele afișate stagnează. În asemenea situație poate fi vorba doar de o problemă de afișare sau conexiune de internet, ce ține de numărul înalt de accesări. Nicidecum nu poate fi vorba de o stopare a procesului de votare sau a celui de totalizare a rezultatelor alegerilor. Mersul votării este contabilizat atât în format electronic, cât și pe hârtie, iar aceste două procese sunt continue și au loc în paralel.

T.: Doamnă președintă, vă mulțumim mult pentru interviul acordat.

A.R.: Eu vă mulțumesc Dvs. pentru această oportunitate și pe această cale doresc să îi încurajez pe toți alegătorii, indiferent că se află în țară sau peste hotare, să se informeze cât mai bine despre procesele electorale și să facă uz de dreptul lor constituțional de a vota, contribuind, astfel, activ la consolidarea democrației în țara noastră.

Andriana Cheptine 

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi de la alegerile locale?

    View Results

    Loading ... Loading ...