[ X ]
Important5 Ianuarie 2019 09:00

(INTERVIU) Veaceslav Untilă: Este mult mai eficient să prevenim apariția riscurilor de fraudă și corupție decât să constatăm existenţa acestor fenomene

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova, Veaceslav Untilă s-a referit la mai multe aspecte interesante ce ţin de activitatea CCRM în 2018.     

T: Dle Untilă, ce principiu a stat la baza activităţii CCRM în 2018?    

V.U.: Pe parcursul întregului an am avut drept obiectiv principal evaluarea realistă și independentă, în strictă conformitate cu cadrul legal și cu cerințele standardelor internaționale de audit, a corectitudinii și performanței gestionării finanțelor publice și a patrimoniului public.

Munca noastră a fost ghidată de obligațiile instituționale privind realizarea misiunilor de audit bazate pe probe adecvate, care au permis formularea unor opinii asupra situațiilor financiare ale entităților publice, precum și evaluarea cauzelor pentru care un program sau un proiect a fost neperformant sau a fost unul de succes. Aş mai menţiona în context că rapoartele noastre reprezintă o verigă esențială a lanțului de asigurare a răspunderii manageriale, ele fiind utilizate pentru a garanta faptul că cei responsabili de administrarea resurselor publice conștientizează și își asumă responsabilitatea pentru buna gestiune a acestora.

T: Vorbind de răspundere managerială, nu putem trece cu vederea faptul că CCRM nu aplică amenzi…

V.U.: E adevărat, nu operăm cu instrumente jurisdicționale și nu aplicăm amenzi, dar, inclusiv cu referire la 2018, pot să vă spun că am fost cei care am separat corectitudinea de incorectitudine, performanța de neperformanță, responsabilitatea de iresponsabilitate. Analizând informațiile furnizate de instituțiile auditate, am căutăm nu doar abateri şi nereguli care ar fi vizat în mod separat subiecții supuși verificărilor. Mai importantă a fost sistematizarea acestora și examinarea lor sub aspectul unor posibile erori de sistem, care, indiscutabil, trebuie abordate şi soluționate în complex.

T: Din punct de vedere statistic, cum se prezintă anul 2018 pentru CCRM?

V.U.: Mai întâi aş vrea să menţionez că, în perioada de raportare, centrul de greutate al activității noastre l-a constituit, cu precădere, auditul financiar, al cărui scop rezidă în sporirea gradului de încredere în rapoartele financiare ale entităților publice. Totodată, din aria de activitatea Curții nu a lipsit auditul resurselor publice alocate în domeniile social-economice, cu impact direct asupra cetățeanului.

Astfel, portofoliul de audit al Curții de Conturi a cuprins 53 de misiuni, dintre care 37 misiuni de audit al situațiilor financiare, 12 misiuni de audit al performanței și 4 misiuni de audit al conformității. În temeiul constatărilor și probelor de audit, Curtea a exprimat 38 de opinii asupra rapoartelor financiare și a formulat 16 concluzii aferente conformității și performanței gestionării fondurilor publice. Din totalul opiniilor exprimate, 6 opinii sunt favorabile, 22 de opinii – cu rezerve, 8 opinii – contrare și 2 cazuri de imposibilitate de exprimare a opiniei de audit (Agenția rezerve materiale şi Azilul republican pentru invalizi și pensionari din Chișinău).

Pornind de la prioritățile stabilite, ne-am concentrat, în special, pe auditarea autorităților publice centrale și a instituțiilor din subordinea acestora (226). Autoritățile publice locale de nivelul I și nivelul II au constituit un număr de 168, întreprinderile de stat și municipale, instituțiile publice, autoritățile publice autonome și alți beneficiari de fonduri publice 72 de entități.

T: De ce aţi pus accent pe auditul financar?

V.U.: Orientarea în perioada de raportare a activităților de audit preponderent spre misiunile de audit financiar ne-a oferit o înțelegere profundă a provocărilor cu care se confruntă astăzi entitățile publice privind evidența și raportarea veniturilor, cheltuielilor, patrimoniului public, inclusiv a datoriilor și creanțelor etc.

Principalele deficiențe constatate în acest sens țin de dublarea veniturilor și cheltuielilor în cadrul decontărilor reciproce, necontabilizarea bunurilor imobile și terenurilor, contabilizarea incorectă a cotei statului în capitalul entităților fondate, nerecunoașterea și contabilizarea necorespunzătoare a creanțelor și datoriilor.

De asemenea, au fost identificate peste 1 800 de bunuri imobile și peste 2500 hectare de terenuri pentru care nu au fost înregistrate drepturile de gestiune economică la oficiile cadastrale teritoriale.

T: Din câte înţeleg, CCRM exprimă opinii şi cam atât. 

V.U.: Nu e chiar aşa. Obiectivele auditurilor financiare realizate de noi în perioada de raportare au fost, de cele mai multe ori, mai ample decât exprimarea unei simple opinii asupra rapoartelor financiare. Astfel, în cadrul misiunilor desfășurate, auditorii au evaluat și deficiențele care au generat neconformitatea cu legile și reglementările, în special, în domeniile ce țin de retribuirea muncii, achizițiile publice, implementarea sistemului de management financiar și control etc.

La fel de importante și deloc neglijabile pentru auditul public extern sunt carențele aferente gestionării asistenței externe și subvențiilor alocate, dar și imperfecțiunile cadrului de evidență și raportare în sistemul bugetar.

T: Ştim că în 2018 aţi acordat o atenţie deosebită unor teme de interes public sporit. De ce?   

V.U.: Abordarea tematicilor de interes pentru societate are un efect pozitiv asupra încrederii cetățenilor în organele statului, pe de altă parte, concentrează atenția responsabililor de resurse publice la cât de bine sunt folosite acestea în vederea realizării politicilor de stat. În acest sens, ne-am axat prioritar asupra unor domenii ca: transportul public și utilizarea mijloacelor Fondului rutier, agricultura competitivă și siguranța alimentelor, calitatea aerului și gestionarea fondului ecologic, susținerea socială a populației, precum și asupra altor segmente social-economice.

În contextul auditării domeniilor menționate, care sunt sensibile și importante pentru societate, Curtea a reușit să identifice factorii care le fac vulnerabile. Astfel, lipsa unei viziuni clare de dezvoltare și managementul defectuos ce persistă în transportul public sunt cauzele principale ale contraperformanței și risipei, în detrimentul cetățeanului, a resurselor financiare publice alocate. Evaluările efectuate de audit au atestat prezența unor rezerve la estimarea resurselor de formare a Fondului rutier și au evidențiat mecanisme nefuncționale de constituire adecvată a acestuia.

La întrebarea dacă asigură Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import sunt sigure și nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor, răspunsul este că nu asigură în deplină măsură.

Referitor la auditul de mediu privind calitatea aerului din Republica Moldova am constatat că aerul atmosferic prezintă un motiv real de îngrijorare pentru calitatea vieții cetățenilor noștri etc.

T: CCRM pune accent doar pe remedierea încălcărilor depistate sau şi pe activităţile de prevenire? 

V.U.: Auditul public extern este un element indispensabil al sistemului de bună guvernanță, care are drept obiectiv semnalarea promptă a abaterilor și încălcărilor de la standardele acceptate în domeniul evidenței și raportării financiare, de la principiile de regularitate, dar și măsurarea eficienței, eficacității şi economicității în gestionarea fondurilor publice. Așadar, persoanele însărcinate cu guvernanța trebuie să-și asume responsabilitatea de a remedia în timp util deficiențele atestate, să le prevină sau, cel puțin, să facă mai dificilă repetarea unor astfel de situații în viitor.

Apropo, în scopul îmbunătățirii managementului instituțional și diminuării eventualelor riscuri de utilizare neconformă a banilor publici, Curtea a analizat erorile constatate în perioada de raportare și a înaintat 1 211 recomandări, toate fiind acceptate de entitățile auditate.

T: Care e situaţia la capitolul cauze penale pornite în baza materialelor CCRM?

V.U.: Ţin să menţionez faptul că şi în acest an am activat din convingerea că este mult mai eficient să prevenim apariția riscurilor de fraudă și corupție decât să constatăm existenţa acestor fenomene. Cu toate acestea, în perioada de raportare am remis organelor de drept materialele privind 13 misiuni de audit cu suspiciuni de fraudă. Urmare a examinării acestora de către organele abilitate, au fost pornite 2 cauze penale, emise 3 refuzuri în pornirea urmăririi penale, iar 8 dosare se află în curs de examinare.

T: Ce puteţi spune despre conlucrarea cu alte instituţii ale statului?

V.U.: Valoarea activității Instituției Supreme de Audit depinde de modul în care rezultatele muncii acesteia sunt analizate și utilizate în luarea deciziilor. Anume din această perspectivă conlucrarea dintre Curtea de Conturi, Parlament, Guvern și alte părți interesate este importantă și absolut necesară. Performanța pe care o dorim atinsă în efortul nostru comun este de a asigura o funcționare cât mai bună a instituțiilor statului, de a garanta claritate și ordine în gestionarea finanțelor publice, de a contribui la depășirea problemelor cu care se confruntă azi societatea, în ansamblu, și cetățeanul, în special. Spre realizarea acestui obiectiv am mers consecvent şi în 2018, el urmând să fie o prioritate pentru noi şi în continuare.

Cristina Pendea

Notă: Republicat din data de 22 decembrie 2018.

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2018”?

    View Results

    Loading ... Loading ...