[ X ]
Important3 Noiembrie 2018 14:00

(INTERVIU) Ion Tăbârță: Se prefigurează trei centre politice în viitorul Legislativ

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Ion Tăbârță, a vorbit despre evenimentul organizat de democrați în PMAN, posibilul referendum pentru integrare europeană, cu ce teme de bază crede că vor merge în alegerile parlamentare principalele partide din RM, ce partide și cel fel de coaliție vede în Parlament după viitoarele alegeri, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle. Tăbârță, cum ați califica evenimentul organizat de democrați în PMAN?

I.T.: S-a dorit a fi o acțiune în forță a partidului de guvernământ. Și trebuie să recunoaștem că, la nivel formal, i-a reușit. Prin acest eveniment, PDM a dorit să arate opiniei publice toate măreția și grandoarea acestei formațiuni politice, care, indiscutabil, la moment, e cea mai puternică în Republica Moldova. Totodată, PDM a contabilizat în contul partidului toate succesele guvernării, în opinia acestei formațiuni, din ultimii ani. Aceste succese au fost enumerate în discursul său de către Premierul Pavel Filip. Pe lângă darea de seamă a celor „o mie de zile de guvernare”, PDM și-a targhetat acțiunile pentru perioada electorală. Democrații vor avea o campanie electorală cu puternice mesaje sociale, promovând în spațiul public mesajul „grija pentru cetățeni”. În esență, neoficial, prin acest eveniment, PDM s-a lansat în cursa electorală.

T.: Inițiativa ce prevede includerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție a eșuat din insuficiență de voturi. De ce credeți că nu s-a reușit adoptarea ei, având în vedere că avem mai multe partide pro-europene? Cine are de câștigat de pe urma acestui eșec?

I.T.: Nu s-a dorit cu adevărat. Pe acest subiect nu a exist niciun dialog între autorii inițiativei schimbării constituționale și partidele pro-europene de opoziție. PDM a venit cu această inițiativă fără a iniția un dialog real pe acest subiect cu forțele pro-europene. Discuțiile s-au desfășurat în spațiul public prin intermediul surselor mass media. La rândul lor, cei din opoziția pro-europeană, tot în spațiul public, au condiționat introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție cu modificarea art. 13. De aceea, există circumspecția asupra sincerității acestei intenții – s-a dorit cu adevărat sau a fost o mișcare politehnologică a partidului de guvernământ? Partidele proeuropene puteau să joace altfel această situație, dejucând intențiile PDM în favoarea lor. Aducând public aceleași argumente de ce nu au votat proiectul de lege, până la urmă, să-l voteze în plenul Parlamentului. Acum, opoziția pro-europeană va fi atacată la subiectul „integrării europene” de către partidul de guvernământ, folosind acest caz pe tot parcursul perioadei electorale.

T.: În genere, în opinia Dvs., ce credeți că au înțeles cetățenii din această propunere și învinuiri reciproce ale deputaților vizavi de această inițiativă?

I.T.: Cetățenii au primit încă o mostră, deja bine tipărită în societatea moldovenească, referitoare la gâlceava și lipsa de unitate în tabăra pro-europeană din Republica Moldova. În opinia cetățenilor, deja cum ne-au obișnuit după anul 2009 încoace, partidele pro-europene, din nou, se ceartă între ele. Este deja o imagine uzuală în percepția cetățenilor moldoveni că partidele pro-europene se luptă între ele pentru viitorul european al Republicii Moldova. Din acest punct de vedere, cazul introducerii sintagmei „integrare europene” în Constituție nu a adus „nimic nou sub soare” în societatea moldovenească. Dimpotrivă, a cimentat anumite percepții deja existente la o bună parte a societății moldovenești.

T.: Democrații au anunțat că examinează posibilitatea de organizare a unui referendum pentru integrare europeană. Ce credeți despre această idee? Va fi pusă în practică?

I.T.: Nu mi se pare deloc una inspirată, din mai multe motive. Este foarte important ca ideea acestui referendum să nu fie folosită de către autorii ei în calitate de unealtă electorală. Mă refer la faptul ca să nu fie o găselniță politehnologică a PDM de a obține voturi de la electoratul pro-european de dreapta. Adică, prin mesaje sociale, PDM va încerca să obțină voturi pe stânga eșichierului politic, iar prin inițiativa referendumului – pe cel de dreapta.

T.: În situația creată, care credeți că  va fi „soarta” proiectului de lege ce prevede modificarea art. 13 din Constituție?

I.T.: Nu va fi modificat. Este evident că PDM nu a dorit modificarea art.13 din Constituție. Principala explicație este cea electorală. Modificarea art.13 din Constituție nu se încadrează electoral cu cursul pro Moldova adoptat recent de PDM. De aceea s-au invocat argumente de gen că nu toți colegii au fost de acord sau că deja Curtea Constituțională s-a expus la acest subiect. Dacă conducerea PDM își dorea cu adevărat modificarea art.13, toți cei peste 40 deputați din fracțiunea democrată din Parlament ar fi votat docili pentru această modificare. De asemenea, referitor și la acest subiect, poate fi invocată lipsa dialogului dintre partidul de guvernământ și partidele pro-europene de opoziție.

T.: Opoziția extraparlamentară – PAS, Platforma „DA” – au anunțat crearea unui bloc electoral. În opinia Dvs., vor găsi limbă comună până la urmă? În genere, ce înseamnă această liniște din partea acestor forțe?

I.T.: Blocul partidelor de dreapta este unica modalitate a partidelor pro-europene de opoziție să se poată „bate de la egal” cu partidul de guvernământ, socialiștii și, mai nou, Partidul Șor în campania electorală. Tandemul PAS – Platforma „DA”, dar și PLDM, ar trebuie să fie un pol de atracție pentru partidele pro-europene, care ar permite să concentreze și să capitalizeze voturile electoratului de dreapta din Republica Moldova. Liniștea poate fi explicată prin lipsa de resurse, dar și prin dorința de a nu-și developa acțiunile electorale și oamenii din campania electorală prematur, pentru a fi mai puțin atacați și supuși presiunilor. În această campanie electorală, pentru opoziția pro-europeană este vital să se mențină unită, în mod special, în circumscripțiile uninominale, unde, dacă doresc să aibă șanse de reușită, vor trebui să meargă cu un candidat unic.

T.: Cu ce teme de bază credeți că vor merge în alegerile parlamentare principalele partide din RM?

I.T.: Diverse. Dar vom avea în continuare cele două axe: geopolitică – est-vest și oligarhică – oligarh-antioligarh. PSRM va veni cu mesaje geopolitce, pro-ruse, clasice, dar și cu mesaje antioligarhice formale. Opoziția pro-europeană va pune accent, în mod prioritar, pe mesajele antioligarhice, cele geopolitice fiind organic complimentare. Cum deja s-a menționat, PDM va fi, vorbind în termeni politologici, un partid catch-all, sau „agață totul”. Folosindu-se de poziția sa centristă, PDM va încerca să aspire tot ce este posibil, atât de pe dreapta politică, cât de pe stânga politică. Alte partide vor încearcă să-și găsească nișa lor electorală pe anumite segmente concrete ale eșichierul politic moldovenesc.

T.: Ce partide și cel fel de coaliție vedeți în Parlament după viitoarele alegeri?

I.T.: Va fi un Parlament pestriț. Asta pentru că vom avea 51 de deputați aleși în circumscripțiile uninominale, dintre care vor fi și candidați independenți sau camuflați. Cu toate acestea, se prefigurează trei centre politice în viitorul legislativ: stânga pro-rusă socialistă, actualul partidul de guvernământ cu mesaje centriste, ambalate pro Moldova, și dreapta pro-europeană și pro-română. Reieșind din actualele raporturi politice, este puțin probabil o coaliție post-electorală între blocul forțelor politice pro-europene cu PDM sau PSRM. Mai probabilă este o coaliție post-electorală de guvernământ între socialiști și democrați. Nu este exclus că între aceste două partide să se plaseze pe eșichierul politic Partidul Șor, care poate reprezenta „surpriza” viitorului scrutin electoral parlamentar. De fapt, în campania electorală, Partidul Șor va fi un partener mutual al PDM, formațiunea condusă de către primarul Orheiului, fiind folosită în a hărțui opoziția pro-europeană, dar și de a rupe cât mai multe mandate parlamentare de la socialiști. După alegerile parlamentare, în dependență de mandatele acumulate, Partidul Șor poate fi un joker politic în constituirea coalițiilor post-electorale.

T.: La ce să ne așteptăm în perioada imediat următoare?

I.T.: Va fi o perioadă politică foarte intensă și controversată, lipsită de fair play. Mizele politice sunt foarte mari pentru toți actorii politicii importanți din Republica Moldova. Pentru a supraviețui politic, PDM și-a propus cu orice scop să rămână la guvernare, utilizând orice mijloace și metode. Pentru aceasta partidul de guvernământ a mers conștient la deteriorarea relațiilor cu UE, schimbând sistemul electoral. PSRM, în sfârșit, are de realizat misiunea „istorică” stabilită acestui partid la Moscova – venirea la putere și deturnarea vectorului pro-european al Republicii Moldova.  Nu-i va fi ușor deoarece pentru a reuși realizarea acestui obiectiv major va trebui să pună capăt parteneriatului convenabil cu PDM. Dacă PSRM nu va reuși să vină la guvernare, atunci Moscova poate identifica sau crea alte proiecte politice în Republica Moldova. În caz de insucces, socialiștii moldoveni riscă să piardă simpatiile preferențiale de care se bucură la politehnologii de la Kremlin. Opoziția pro-europeană trebuie să demonstreze, atât electoratului, cât și partenerilor externi, că în sfârșit s-a consolidat și „copt” pentru a fi o alternativă reală de a prelua puterea în Republica Moldova. Nu-i va fi ușor fiindcă nu dispune de nici un fel de resurse și va fi supusă presiunilor și atacurilor din toate părțile – PDM, PSRM, Partidul Șor și, chiar din partea unor partide pro-europene și unioniste. Alt actor care pot juca un rol important în campania electorală va fi Partidul Șor, care dorește morțiș să-și facă „un loc sub soarele politic” din Republica Moldova. De asemenea, vom vedea dacă se va reliefa o formațiune politică unionistă capabilă să coaguleze electoratul unionist din Republica Moldova. Alte partide pot obține doar anumite succese locale, cum ar fi „Partidul Nostru” la Bălți, dar mai puțin la nivel național. Soartă viitoarei coaliții post-electorale care va guverna Republica Moldova va fi decisă în circumscripțiile uninominale.

T.: Vă mulțumim.

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Cine are nevoie de presă liberă în Moldova?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...