[ X ]
Important24 Septembrie 2018 14:00

(INTERVIU) Eleonora Graur: „Drumuri bune pentru Moldova” este un succes în Rezina 

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Eleonora Graur, preşedinta raionului Rezina, s-a referit la situaţia din raion din mai multe domenii de activitate. 

T: Doamna președinte, vă invit să discutăm despre evoluția situației social-economice a raionului Rezina în ultimii ani. Vă propun să ne axăm pe lucrurile produse în perioada celui de-al doilea mandat de președinte, pe care îl dețineți din vara anului 2015. Care au fost prioritățile în activitatea dumneavoastră în calitate de conducător de raion, stabilite la acea vreme?

E.G.: Obiectivul meu a fost dezvoltarea raionului Rezina din toate punctele de vedere. În calitate de președinte de raion, m-am axat pe educație, sănătate, investiții, infrastructură și turism. Dezvoltarea acestor domenii oferă o viață mai bună fiecărui locuitor, iar bunăstarea oamenilor este indicatorul de bază de care mă conduc. Fiind de baștină din satul Cuizăuca,  niciodată n-am fost indiferentă față de situația și soarta raionului natal.

T: Să le luăm pe rând. Domeniul social – un domeniu care nu produce, ci doar consumă, dar de o importanță incontestabilă în viața unei țări. Care au fost proiectele implementate în grădinițe, școli pentru îmbunătățirea situației, modernizarea condițiilor de activitate? Ce probleme, care necesită soluționare grabnică, mai sunt în acest domeniu?

E.G.: Educația face parte din prioritățile activității mele. Avem mai multe realizări în domeniu, prin care aș aminti: executarea lucrărilor de trecere a centralelor termice la combustibil pe biomasă în instituţiile publice rurale, şi anume a grădiniţei şi gimnaziului din s. Ţareuca şi s. Sârcova, gimnaziului din s. Ţahnăuţi şi celui din s. Echimăuţi; asigurarea elaborării şi realizarea măsurilor ce ţin de conservarea resurselor termoenergetice la grădiniţa de copii din s. Ignăţei, liceul teoretic ,,I. Creangă” şi grădiniţa de copii din s. Cuizăuca, gimnaziul din s. Saharna-Nouă; reabilitarea termică a clădirilor publice ( L/T ,,Al. cel Bun” din or. Rezina, L/T din s. Ignăţei, gimnaziului din s. Echimăuţi, grădiniţei de copii din s. Pereni, grădiniţei de copii din s. Pripiceni-Răzeşi, grădiniţelor de copii nr . 2 şi 5 din or. Rezina); lucrări de eficientizare a energiei termice în şcolile din raionul Rezina (schimbarea ferestrelor şi uşilor); reparaţia acoperişului la L/T „OLIMP” din or. Rezina, reparaţia salii de festivități şi grupurilor sanitare din L/T „OLIMP” din or. Rezina. Problemele pe care le mai avem țin de domeniul reparației grupurilor sanitare şi rețelelor de apeduct şi canalizare.

T: În calitate de fondator al instituțiilor medicale, cum a susținut Consiliul raional activitatea lor? Care sunt reușitele pe acest segment, dar și necesitățile actuale, sănătatea cetățenilor fiind marea bogăție a societății?

E.G.: Acţiunile Consiliului raional Rezina pe parcursul anilor au avut drept scop consolidarea performanţelor sistemului de sănătate, ameliorarea continuă a sănătăţii populaţiei, protecţia cetăţenilor de diferite riscuri. Azi ne putem mândri, în ceea ce privește Spitalul raional, cu renovarea Secției de Boli contagioase, reparația Secției de Chirurgie; reparația Secției de Terapie; parțial, izolarea termică a spitalului; dotarea instituției cu aparataj pentru fizioproceduri; motivarea donatorilor de sânge; prime de asigurare medicală pentru persoanele socialmente vulnerabile, achitate de Consiliul raional, reparația Centrului de Sănătate din Rezina, construirea Oficiului Medicului de Familie în satul Sârcova, Țahnăuți și Cuizăuca, repararea capitală a OMF Păpăuți, Țareuca, în proces de reparație se află cele din Slobozia-Horodiște și Otac, alocarea edificiului și reparația acoperișului pentru punctul de Asistență Medicală de Urgență în satul Pripiceni-Răzeși etc. Pentru îmbunătățirea în continuarea a situației în sistemul raional de sănătate, este necesară dotarea instituțiilor medicale cu aparataj medical necesar, repararea celorlalte spații ale Spitalului raional și medicinii primare.

T: Și tot aici vă propun să vorbim despre asistența socială și susținerea cetățenilor, care, în virtutea anumitor circumstanțe, au ajuns în situația când au nevoie de susținere și ajutor din partea statului.

E.G.. În cadrul Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei (DASPF) sunt dezvoltate şi prestate un șir de servicii, rezultatele cărora servesc drept garant la protecţia şi securitatea socială a cetăţenilor din raion. Voi menționa doar câteva dintre ele:

  • Serviciul de asistenţă socială comunitară, care acordă servicii sociale persoanelor ce se află în situaţii dificile, contribuie la prevenirea riscurilor sociale, asigură identificarea, înregistrarea şi includerea persoanelor vulnerabile în programele de asistenţă socială existenţe.
  • Serviciul de îngrijire socială la domiciliu, de care beneficiază persoanele în etate și cu dizabilități, ce nu au copii și necesită îngrijire din partea altei persoane. În prezent sunt angajaţi şi activează un șef al serviciului și 43 de lucrători sociali, care deservesc 421 de beneficiari;
  • Serviciul social „Asistenţă personală” ce include asistenți personali, care prestează servicii de asistenţă şi îngrijire flexibile, centrate pe persoană, la îmbunătăţirea calității vieţii şi independenţei persoanelor cu dizabilităţi severe. În serviciu sunt angajaţi un conducător şi 27 de asistenţi personali, care au la îngrijire 27 de beneficiari;
  • Cantina de ajutor social, care funcționează în orașul Rezina și este finanțată din mijloacele financiare acumulate de la casele valutare, și unde, lunar, sunt alimentate câte 10 persoane, costul unui prânz fiind de 32 de  lei;
  • Compensaţii pentru servicii de transport – de acest gen de susținere beneficiază persoane cu dizabilităţi severe, accentuate şi copii cu dizabilităţi cu vârsta sub 18 ani, invalizi de război şi armată. Compensaţiile sunt achitate trimestrial, la locul de reşedinţă al beneficiarului;
  • Serviciul social de sprijin familial pentru familii cu copii, pentru a preveni sau a depăși situațiile de risc în scopul asigurării creșterii și educației copilului în mediul familial;
  • Serviciul  de îngrijire rezidenţială – în orașul Rezina funcționează azilul pentru persoane în etate și cu dizabilități „Căsuța bunicilor”;

Din cele menționate până aici, este clar că oamenii noștri, care au ajuns în situații dificile, au mai multe oportunități pentru a le depăși.

T: Chiar dacă, grație existenței uzinei de ciment în teritoriu, raionul Rezina are un specific nuanțat industrial, totuși, agricultura rămâne a fi sectorul strategic pentru rezineni, de altfel, ca și pentru întreaga țară. Cum sunt susținuți agenții economici din acest sector, cum contribuie administrația raionului, Consiliul raional la dezvoltarea agriculturii în localități?

E.G.: Avem 55 de agenți economici cu statut de persoană juridică implicați în domeniul agricol și 5334 de agenți economici cu statut de persoană fizică, care sunt reprezentați prin întreprinderi individuale și gospodării țărănești.

Cele mai frecvente forme de susținere și contribuție a administrației raionului și Consiliului raional sunt exprimate prin organizarea și desfășurarea seminariilor teoretico-practice din domeniul tehnologiilor avansate, relațiilor de arendă, aprovizionări cu inputuri agricole de origine autohtonă și de import.  Acordăm continuu asistență teoretică și practică în domeniul accesului producătorilor agricoli la sursele Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural, proiectelor de finanțare din UE.

Promovăm de asemenea politica statului privind atragerea în ramură a tinerilor antreprenori, a femeilor. Recent, am avut o întrunire cu antreprenori, dar și potențiali antreprenori din agricultură, în cadrul căreia am discutat despre plata în avans, din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, a proiectelor start-up pentru aceste categorii. Începând cu anul curent, modalitatea aceasta de plată este în premieră și a trezit interes printre antreprenori.

T: Vorbind despre agricultură, nu vom trece cu vederea nici sectorul business-ului mic și mijlociu – segmentul de bază al unei economii. Cum a evoluat acest sector în anii de la urmă și care este aportul administrației raionului în susținerea antreprenorilor?

E.G.: În raionul Rezina activează 6547 de întreprinderi, întreprinderile mici și mijlocii dețin circa 92 % din numărul total. În anul 2012, cu suportul ODIMM și contribuția Consiliului raional, am deschis Incubatorul de Afaceri din Rezina cu o capacitate de incubare pentru 19 întreprinderi, unde avem 40% spații pentru producere și 60% – pentru servicii, iar agenții economici se bucură de diverse facilități. În plus, în incubator, Consiliul raional Rezina, alături de ODIMM, Ministerul Economiei, Camera de Comerț și Industrie și alți parteneri, organizează mese rotunde, seminarii, ateliere de lucru, instruiri etc. pe subiectele solicitate de antreprenori.

T: Pentru ca cetățeanul să se simtă mulțumit, el are nevoie de cele mai elementare condiții pentru viață. Fac referire aici la apeduct, sistem de canalizare, iluminare stradală, drumuri accesibile, gazoduct, într-un cuvânt – la infrastructura localităților noastre. Care este starea de fapt, ce s-a reușit, ce se face și ce rămâne de făcut? Care sunt problemele și posibilele soluții?

E.G.: În anii de la urmă am reușit să demarăm mai multe proiecte de construcție a apeductelor și rețelelor de canalizare în localitățile raionului Rezina, suma totală a acestor proiecte fiind de 105 milioane de lei. Pot aminti aici despre construcţia sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în satul Slobozia-Horodişte, construcţia sistemului  de canalizare în satul Ghiduleni, implementarea proiectului de aprovizionare cu apă şi canalizare a satelor Sârcova, Cinşeuţi, Ciorna, Păpăuţi, Cuizăuca, Saharna-Nouă, restabilirea, construcţia şi repararea reţelelor de aprovizionare cu apă şi canalizare din localităţile Trifeşti, Solonceni, finalizarea lucrărilor de montare a utilajului la Staţia de Epurare a Apelor Uzate din orașul Rezina. Totuși, nefinanțarea în volum deplin a acestor proiecte a cauzat tergiversarea implementării lor.

De asemenea, datorită finanțărilor de la bugetul de stat, mai multe sate – Buşăuca, Păpăuți, Peciște, Mateuți, Otac, Trifești, Ghiduleni, Meșeni, Cogâlniceni, Sârcova, Lalova – dispun de iluminare stradală, în orașul Rezina lucrările au fost efectuate cu suportul bugetului local. Costul total al lucrărilor este de 2 milioane 170 de mii de lei.

T: În continuare vă propun să detaliem discuția noastră pe domeniul arterelor rutiere, adică, să vorbim mai mult despre ce se întâmplă în raion referitor la reparația drumurilor, inclusiv prin Proiectul „Drumuri bune pentru Moldova”.

E.G.: Drumuri bune pentru Moldova era un program necesar și aplicarea lui a ajutat la modernizarea infrastructurii drumurilor din raion. Pentru raionul Rezina au fost aprobate 40 de tronsoane de drum cu o lungime totală de 27,57 km, dintre care drumuri naţionale –  9,07 km. și drumuri comunale şi străzi – 18,5 km. La ziua de azi s-a executat 51,5% din volumul total de lucrări. Vă pot spune că oamenii sunt cu adevărat mulțumiți de acest proiect, mai ales că în unele sate de mulți ani nu au mai fost lucrări de asfaltare. Programul e un succes în Rezina și cred că și în celelalte raioane.

T: „Bunicii grijulii”, „Aleea siguranței rutiere”, „Orășelul Siguranței Rutiere pentru Copii” – sunt câteva proiecte implementate în raion de către Inspectoratul General al Poliției cu susținerea administrației raionului. Care este scopul acestor acțiuni și impactul așteptat?

E.G.: Aceste proiecte sunt binevenite atât în țară, cât și în raionul Rezina, deoarece sunt menite să asigure securitatea maturilor și a copiilor, iar un cetățean informat este și un cetățean protejat. Respectivele proiecte vin să învețe, să disciplineze populația pentru a evita sau a se proteja în situații de risc.

T: Raionul are în derulare câteva proiecte mari, printre care construcția locuințelor sociale și construcția Complexului sportiv, drumul înspre Lalova. Cum se prezintă situația în acest domeniu?

E.G.: Cât privește construcția locuințelor sociale în orașul Rezina, proiectul se află în faza a doua și costă 2 207 868 de euro. La moment, lucrările sunt efectuate în proporție de 40 la sută și prevede finalizarea construcției unui bloc cu 9 nivele, 72 de apartamente în orașul Rezina. De aceste apartamente vor beneficia: persoanele cu dizabilități severe; persoanele dezinstituţionalizate (orfani cu vârsta cuprinsă între 18 şi 21 ani); familiile cu cel puţin 3 copii minori, familiile cu un singur părinte care cresc cel puţin 2 copii minori; familiile care întreţin copii cu dezabilități severe; tineri specialiști din diferite domenii.

Construcția Complexului Sportiv în orașul Rezina este prevăzută în două etape. Etapa I – construcția tribunelor și rețelelor edilitare. În edificiile tribunelor vor fi amplasate vestiare, dușuri, spații pentru odihna sportivilor, spații pentru secții sportive. Etapa a II – construcția terenului de fotbal, pistelor de alergare, parcări, iluminare, amenajare. Costul total al proiectului este de circa 70 000000 de lei. La moment sunt valorificate 13 000000 de lei.

Proiectul „Reabilitarea și conectarea drumului local L165 la drumul național R20 și coridorul regional nr. 13” prevede reparația capitală a 20 km de drum în variantă de beton asfaltic, care va crea acces către 7 sate din raion și zona peisagistică Țipova. Costul total al proiectului este de 81 025 750 de lei, cu termenul de implementare de 27 de luni. La ziua de azi lucrările sunt executate la nivel de 30%.

T: Cum caracterizați relația președintelui raionului Rezina cu Administrația Publică Centrală? În soluționarea căror probleme ale locuitorilor raionului ați avut parte de susținere?

E.G.: Conlucrarea cu Administrația Publică Centrală este foarte bună. Cel puțin o dată în lună, în raionul Rezina este prezent câte un reprezentant al APC cu vizită de lucru. În cadrul acestor vizite și ședințe de lucru sunt abordate diverse probleme prioritare, ce necesită soluționare cu suportul APC.

Datorită susținerii Guvernului Republicii Moldova și a partenerilor de dezvoltare s-a reușit implementarea și derularea unor proiecte foarte importante pentru raionul Rezina, precum: Incubatorul de Afaceri din Rezina (mai mult de 6 mln. de lei), Proiectul privind dezvoltarea  durabilă  și  competitivă  a  orașului  Rezina  prin  amenajarea structurilor turistice aferente Complexului  sportiv Rezina (56 mln. lei), Proiectul de construcție a locuințelor sociale pentru păturile social-vulnerabil, faza II, orașul Rezina (32 mln. de lei), Reabilitarea și conectarea drumului local L165 la drumul național R20 și conectarea la coridorul nr. 13 (81 mln. de lei), care prevede construcția a 20 km de drum variantă asfalt spre satele Minceni de Jos, Horodiște, Slobozia-Horodiște, Țipova și Lalova (executarea lucrărilor la moment este de 25%). Și, repet, la moment, în raion este implementat cu succes programul național ”Drumuri bune pentru Moldova”.

T: Și după ce am vorbit despre toate câte le-am enumerat, vreau să vă întreb: cum e să fii femeie și să conduci un raion cu multitudinea de griji din toate domeniile lui de activitate? Faptul te avantajează ori, dimpotrivă, face mai dificilă identificarea soluțiilor și rezolvarea problemelor?

E.G.: Funcția de președinte de raion înseamnă să poți lăsa ambițiile personale deoparte, indiferent de ești bărbat ori femeie, și să fii în slujba cetățeanului. E o provocare mare, fiindcă ești mereu în căutarea unor surse necesare pentru a crea o infrastructură adecvată, pentru a repara drumuri, a asigura funcționalitatea instituțiilor publice, a școlilor și a grădinițelor, construcția de apeducte și sisteme de canalizare a apelor reziduale, iluminare stradală, locuințe sociale… Sprijinul echipei contează mult și sunt mulțumită că am acest sprijin.

T: Și dacă e să vorbim despre potențialul nevalorificat încă al raionului, unde ar putea fi atrase investiții și de unde ar veni venituri la buget, care ar fi acesta?

E.G.: Sunt mai multe domenii, dar, prioritar, vreau să menționez instituirea Parcului Industrial în baza Fabricii de Tricotaje nefinalizată din orașul Rezina. În acest sens, avem deja elaborat studiul de fezabilitate și suntem în proces de expertizare a construcțiilor nefinalizate.

La fel, beneficii ne-ar putea aduce și valorificarea potențialului turistic de care dispunem. Odată cu îmbunătățirea situației în domeniul infrastructurii raionului, sperăm să avem parte de investiții considerabile în acest domeniu. Încă un segment nevalorificat îl constituie sectorul zootehnic, unde e loc de investiții și dezvoltare.

T: Mulțumim pentru amabilitate, succese multe în continuare.

E.G.: Mulțumesc și eu!

Cristina Pendea

Alte știri la rubrica

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2018”?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...