[ X ]
Comentarii9 August 2018 14:59

Nouă ani de când forţele pro-europene au preluat conducerea RM. Ce s-a întâmplat cu ţara în această perioadă

 

Pe 8 august s-au împlinit nouă ani de când Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Alianţa „Moldova Noastră” au anunţat despre crearea coaliţiei de guvernare – Alianţa pentru Integrare Europeană, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă. Astfel, de nouă ani Republica Moldova e condusă doar de forţe ce se declară pro-europene. Ce au însemnat totuşi aceşti nouă ani pentru RM? La această întrebare vom încerca să dăm răspuns în rândurile de mai jos.

Din start, trebuie de menţionat că, în această perioadă, Moldova a fost condusă de mai multe coaliţii de partide: 2009-2010 – Alianţa pentru Integrare Europeană – I, constituită de PLDM, PL, PD şi AMN; din 2010 până în 2013 – Alianţa pentru Integrare Europeană – II, constituită de PLDM, PD şi PL; din 2013 până în 2014 – de Coaliţia pentru Integrare Europeană, constituită de PLDM, PD şi grupul deputaţilor liberal-reformatori; din 2014 până în 2015 (jumătatea anului) – de coaliţia minoritară PLDM-PD; în 2015 (de la jumătatea anului până în toamnă) – de Alianţa pentru Integrare Europeană – III, constituită de PLDM, PD şi PL; din 2016 până în 2017 – de coaliţia PD-PL, secundată de un grup de ex-deputaţi comunişti şi un grup de ex-deputaţi liberal-democraţi; din 2017 până în prezent –  de coaliţia PD-PPEM.

Prin  ce s-a remarcat fiecare coaliţie? AIE-II a avut cele mai multe rezultate bune: a reuşit să depăşească criza bugetară (deficitul bugetar era de circa 16% din PIB); a atras fonduri externe fără precedent pentru programul „Rethink Moldova” (circa 2,6 mlrd. dolari SUA); a lansat negocierile cu UE privind Acordul de Asociere şi Acordul de Liberalizare a Vizelor; a gestionat destul de bine criza legată de inundaţiile din vara anului 2010. Totodată, pe timpul AIE-I s-au pus bazele distrugerii fragilei democraţii care mai era în Moldova. Astfel, partidele din coaliţie au împărţit între ele toate sferele de influenţă, inclusiv cele ce nu trebuiau partajate politic. Atunci s-a stabilit un control politic strict asupra vămii, fiscului, justiţiei, CNA, iar despre unele funcţii, ca cea de procuror general sau de guvernator al BNM, în genere, se spunea că au fost vândute.

La capitolul părţi bune, despre AIE-2 se poate de spus că au continuat procesele de apropiere de UE, Moldova devenind lider absolut în Parteneriatul Estic şi „povestea de succes” a Europei. La capitolul părţi slabe, se poate de menţionat că în acea perioadă au apărut primele informaţii despre atacurile raider din sistemul bancar, iar scandalul legat de tragedia din „Pădurea Domnească”, care a şi marcat sfârşitul AIE-II, a scos în evidenţă cât de putred era sistemul de stat construit în acea perioadă de forţele pro-europene.

Activitatea Coaliţiei pentru Integrare Europeană a fost marcată de finalizarea cu succes a negocierilor şi ulterioara semnare a Acordului  de Asociere RM-UE, dar şi a Acordului de Liberalizare a Vizelor. Totodată, pe timpul guvernării CPE, s-a înregistrat scandalul legat de concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău şi de furtul miliardului din sistemul bancar.

În timpul coaliţiei minoritare PLDM-PD s-a întreprins o nouă tentativă de scoatere a unor sume fabuloase din rezervele de stat pentru a acoperi frauda din sistemul bancar (cel puţin, aşa se spunea la acea etapă). Totodată, în acea perioadă pentru prima dată a apărut noţiunea de „stat capturat”, folosită în raport cu RM, ea fiind lansată de oficiali europeni de prim rang.

AIE-III nici nu a reuşit bine să-şi înceapă activitatea că s-a şi destrămat. În toamna anului 2015 reglările de conturi între partidele membre ale coaliţiei de guvernare au atins apogeul, ele având loc pe fonul unor ample proteste împotriva guvernării acuzată de furtul miliardului din sistemul bancar.

Protestele au marcat şi prima perioadă de guvernare a coaliţiei PD-PL, secundată de grupurile de ex-deputaţi comunişti şi liberal-democraţi. Iar atunci când protestele au încetat (către aprilie 2017), s-au acutizat relaţiile dintre PD şi PL, care au culminat cu arestarea unor liberali marcanţi şi cu plecarea PL de la guvernare.

De la jumătatea anului 2017, Moldova e condusă oficial de coaliţia PD-PPEM, deşi toată puterea e concentrată în mâinile celor din PD.

Astfel, dacă e să dăm o scurtă descriere celor nouă ani de guvernare a forţelor democratice, aceasta ar fi că lucrurile au mers din rău în şi mai rău. Iar astăzi Moldova a ajuns un stat capturat, certat cu toţi marii jucători internaţionali, cu o democraţie nefuncţională, cu o economie la pământ, un stat din care cetăţenii fug cu sutele de mii, deoarece nu mai văd nici o perspectivă la ei acasă. Cam acesta e tabloul final trist al celor nouă ani în care Moldova a fost condusă de forţe ce s-au declarat pro-europene.

www.coment.md

 

Alte știri la rubrica

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2018”?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...