[ X ]
Important27 Iulie 2018 17:10

(INTERVIU) Iurie Dârda: Programele de genul „Prima Casă” trebuie să pornească numaidecât de la necesităţile concrete ce există în societate

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, deputatul Iurie Dârda s-a referit la lansarea programului „Prima Casă – 3”, la unele aspecte legate de implementarea programelor „Prima Casă” şi „Prima Casă – 2”, dar şi la problema fondului locativ al RM, în general.

T: Dle Dârda, relativ nu demult a fost anunţată lansarea programelor „Prima Casă” şi „Prima Casă – 2”, iar acum câteva zile s-a făcut şi anunţul privind programul „Prima Casă – 3”. Pe cât de justificat vi se pare acest nou pas al autorităţilor?    

Iu.D.: E pe deplin justificat şi vorbeşte despreabordarea complexă care exisîn acest domeniu. Dacă„Prima Casă 1” e destinat categoriilor largi de cetăţeni, dar, totodată, e centrat pe tineri, „Prima Casă 2” edestinat angajaţilor din sectorul public, atunci era şi logic să se meargă mai departe cu noi abordări, astfel că proiectul „Prima Casă 3” e destinat familiilor cu copii.

„Prima Casă 3” e un proiect cu puternică tentă socială şi îşi propune drept scop acordarea de noi facilităţi la procurarea locuinţelor de către reprezentanţii categoriei menţionate mai sus. E vorba în special de compensarea treptată din bugetul de stat a creditului ipotecar, de la 10 până la 100%, în funcţie de numărul copiilor în familie.

Cu siguranţă e un proiect necesar, care va avea un impact benefic, ameliorând simţitor situaţia familiilor cu copii.

T: Voi insista: totuşi, cum vi se pare eficienţa programului „Prima Casă”, la general?

Iu.D.: Cifrele vorbesc de la sine şi în context ţin să vă amintesc de statistica oficială. Astfel, până în prezent, 202 tineri au semnat deja contractele de garantare în cadrul programului de stat „Prima casă”. Alte șapte dosare sunt acceptate și urmează să fie semnate contractele, iar 14 cereri sunt în proces de examinare.Cel puţin, asta era situaţia în momentul în care recent fusese făcute publice cele mai noi date despre program.

Suprafața totală a locuințelor procurate în cadrul programului depășește 13 mii de metri pătrați, suprafața medie a uneia fiind de 58 de metri pătrați. Valoarea medie a unei locuințe cumpărate constituie 543 de mii de lei.

Marea majoritate a beneficiarilor sunt familii tinere, iar circa o treime – tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31 de ani.

Cred că aceste cifre, care repet, fac parte din statistica oficială, vorbesc de la sine.

T: Dar ce puteţi spune despre rata creditelor aplicată în cadrul programului?

Iu.D.: Din câte cunosc, rata minimă a dobânzii aplicată de bănci este de 6,07%. Dar despre cât de atractivă sau accesibilă este aceasta, cred că putem judeca luând în calcul şi valoarea totală a creditelor acordare în cadrul acestui program. Iar aici vorbim deja de credite valoarea cărora este de 104,7 milioane de lei. Nu mai puţin importantă este şi valoarea garanțiilor acordare – 52,3 milioane de lei. Aceste cifre sunt o dovadă a funcţionalităţii depline a programului.  

T: Dar despre eficienţa programului „Prima Casă – 2” când se va putea de vorbit?

Iu.D.: Acesta e un program cu un specific aparte, deoarece e destinat angajaţilor din sectorul public. Putem deducescopul de bază al acestuia este consolidarea potenţialului uman şi profesionist în instituţiile statului. Mulţi lucrători din sectorul public cu o experienţă apreciabilă sau cu cunoştinţe apreciabile, care pot aduce şi aduc plus valoare instituţiilor statului, pleacă în sectorul privat sau peste hotare anume din cauza faptului că nu au o locuinţă. Aceasta slăbeşte vizibil capaciţile instituţiilor de stat, deoarece respectiva categorie de bugetari sunt şi purtători de memorie instituţională un factor extrem de important. Apoi mai vorbim şi de tineri specialişti care evită structurile de stat anume din cauza faptului că sunt siguri că salariul ce le va fi oferit nu le permite niciodată să aibă propria locuinţă. Acest program vine să soluţioneze problema locativă a celor două mari categorii la care m-am referit mai sus, consolidând potenţialul şi capacităţile instituţiilor de stat. Iar eficienţa cred că se va vedea în perioada imediat următoare, principalul criteriu de măsurare a acesteia fiind potenţialul uman din instituţiile de stat, dar şi interesul manifestat de angajaţii din sectorul public faţă de program.

T: Pe de o parte se zice că avem lipsă de spaţiu locativ, iar pe de altă parte tabloul general ce ţine de fondul locativ al RM pare să sugereze altceva…

Iu.D.: Într-adevăr, de multe ori se face o confuzie mare când se vorbeşte la acest subiect. Pentru a evita interpretările eronate, recent am publicat un material special la această temă şi o să-mi permit să vă reamintesc câteva teze importante din acesta.

La începutul anului curent, statistica oficială arăta că fondul locativ al Republicii Moldova constituia 1287,3 mii locuinţe cu o suprafaţă totală de 87265,2 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 539,0 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38302,8 mii m2 , ceea ce constituie 41,9% din totalul fond locativ înregistrat. Localităţilor rurale le revin 748,3 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 48962,4 mii m2 sau 58,1% din total. După numărul de camere, 10,0% din numărul total al locuinţelor înregistrate constituie locuințele cu o cameră, 32,2% – cu două camere, 36,5% – cu trei camere, 21,2% – cu patru şi mai multe camere. Gradul de asigurare a populaţiei cu spaţiu locativ pe un locuitor, în medie pe ţară, a constituit 24,6 m2, în localităţile urbane – 25,2 m2, în localităţile rurale – 24,1 m2.

Acesta e tabloul general, dar acum să ne oprim puţin la nuanţe şi aici aş scoate în evidenţă în special două aspecte. Primul – 58,1% din fondul locativ total al republicii revine localităţilor rurale. Dar care e situaţia în sate, cred că nu este un secret. Sute de imobile în localităţile rurale stau pustii, dat fiind plecarea stăpânilor lor peste hotare, iar multe dintre ele, în genere, sunt părăsite. Ca să nu mai vorbim de starea majorităţii imobilelor din mediul rural. Al doilea – în mediul urban avem 539 mii locuinţe. Numai în Chişinău locuiesc oficial 647 203 adulţi, ca să nu mai vorbim deja de copii sau de numărul de persoane ce locuiesc în capitală neoficial. Care e situaţia în alte municipii şi oraşe, cred că nu e un secret pentru nimeni.

În rezultat, ajungem la concluzia că, chiar dacă media pe ţară în ceea ce ţine de fondul locativ arată bine, în sate avem o mulţime de imobile nelocuite, iar în oraşe ne confruntăm cu deficit de spaţiu locativ. Iar aceasta înseamnă că trebuie să continue nu doar procesul de construcţie a imobilelor în mediul urban, ci şi implementarea de programe menite să faciliteze accesul cetăţenilor la locuinţe, în special accesul tinerilor.

T: Admiteţi că ar putea apărea programe gen „Prima Casă – 4”, „Prima Casă – 5” etc.?

Iu.D.: Astfel de programe trebuie să pornească numaidecât de la necesităţile concrete ce există în societate. Dacă se vor face evaluări şi se vor constata astfel de necesităţi, de ce nu?

Cristina Pendea

Alte știri la rubrica

Sondaj

  • Ce rezultat credeţi că vor da protestele opoziţiei pro-europene?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online