[ X ]
Important22 Iulie 2018 09:00

(INTERVIU) Ion Tăbârță: Guvernarea trebuie să realizeze că cheia normalizării relațiilor cu UE se află la noi, în RM

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Ion Tăbârță a vorbit despre relația actuală a guvernării cu factorii de decizie europeni, ce ar trebui să se întâmple ca relația cu Bruxelles-ul să rămână normală, cum explică relațiile relativ bune ale guvernării cu SUA, cum crede că vor evolua relațiile externe ale RM cu principalele cancelarii ale lumii în următoarele luni, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle. Tăbârță, cum ați califica relația actuală a guvernării cu factorii de decizie europeni?

I.T.: Complicată. De când Republica Moldova a declarat integrarea europeană în calitate de vector strategic de dezvoltare, la moment, avem cele mai critice relații moldo-europene. Retorica guvernării de la Chișinău este că „bățul are două capete”. Adică de relația complicată s-ar face vinovată și Uniunea Europeană pentru că ascultă de partidele de opoziție extraparlamentare și nu văd reformele realizate de guvernare. În realitate, lucrurile nu stau așa. De la această relație complicată are de suferit doar statul Republica Moldova și cetățenii lui. Dacă doriți o paralelă, actualele relații ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană încep să se asemene din ce în ce mai mult cu relațiile Republicii Moldova cu România din perioada conducerii lui Voronin. Retorică și acuzații nefondate la adresa principalilor parteneri de dezvoltare.

T.: Există opinia că relațiile moldo-comunitare se vor deteriora în lunile următoare. Dvs. ce părere aveți?

I.T.: Deocamdată nu vedem premise care ar contribui la îmbunătățirea acestor relații. Guvernarea de la Chișinău trebuie să realizeze că cheia normalizării relațiilor cu UE se află la noi, în Republica Moldova. Dar, se pare, că până la alegerile parlamentare din toamnă, relațiile moldo-comunitare nu au multe șanse să revină la normalitate. Miza electorală pentru actorii politici de la guvernare de a se menține la putere este foarte mare, de acea ei vor ignora toate recomandările venite de la Bruxelles care le pot periclita din șansele electorale. Natura relațiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană se va clarifica doar după alegerile parlamentare din toamnă. Foarte mult va depinde de modul cum va fi organizat scrutinul electoral și va fi reconfigurată puterea politică după alegeri. Dacă aceste procese se vor desfășura în mod democratic, atunci vor apărea premise pentru îmbunătățirea relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. În caz contrar, nu existe șanse ca aceste relații să se îmbunătățească.

T.: Se aud voci care spun că ar fi posibilă chiar suspendarea regimului liberalizat de vize și a Acordului de Asociere UE- RM. Credeți că se poate ajunge până aici?

I.T.: La moment, Bruxelles-ul nu discută în termenii suspendării regimului liberalizat de vize cu Chișinăul. Dar în caz dacă vom avea în continuare un regres vizibil la capitolul democrație și respectarea drepturilor omului nu este exclus ca în viitor să se ia în calcul și o astfel de posibilitate. Referitor la Acordul de Asociere este un subiect mai complex decât regimul liberalizat de vize. Deocamdată nimeni nu vorbește de o eventualitate a suspendării lui. Totodată, este foarte simbolic că la 4 ani de la semnarea Acordului de Asociere, la Bruxelles, foarte puțină lume și-a adus aminte de existența lui.

T.: Ce ar trebui să se întâmple ca relația cu Bruxelles-ul să rămână normală?

I.T.:  „Mingea este pe terenul” Chișinăului. Toate aceste acuzații venite din partea partidului de guvernare că și UE s-ar face vinovată de actualele relații complicate cu Republica Moldova sunt lipsite de fond. Relațiile Republicii Moldova au început să se răcească constant după 2013 încoace. Atunci a devenit clar incapacitatea și lipsa de voință a Chișinăului de a reforma sistemul de justiție moldovenesc. În anii următori au urmat delapidările din sistemul financiar-bancar, schimbarea sistemului electoral și, recent, invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău. Toate acestea au contribuit la faptul că acum relațiile moldo-comunitare sunt problematice.

T.: Cum explicați relațiile relativ bune cu SUA?

I.T.: În primul rând, instituțional, Republica Moldova în relațiile sale cu SUA nu are aceleași angajamente precum le are cu UE. În al doilea rând, însuși modul de a duce politica în relațiile internaționale ale SUA diferă de cea a UE, politică externă americană caracterizându-se prin mai mult pragmatism. În plus, să nu uităm de companiile de lobby pe care le-a angajat PDM pentru a promova interesele guvernării în diverse cercuri politice americane la nivel înalt. Totuși, să nu uităm că ambasada SUA la Chișinău în ultimul timp a atras atenția asupra derapajelor antidemocratice ale Republicii Moldova, ceea ce nicidecum nu este un semnal bun pentru perspectivele relațiilor moldo-americane.

T.: În ce măsură relațiile bune cu SUA pot fi folosite în calitate de factor electoral de către guvernare?

I.T.: Da, desigur, va fi folosit acest factor de către guvernare. Urmează să vedem în ce mod și cât de masiv. Putem presupune că relația cu SUA va fi folosită în contrapunere și în calitate de protecție față de factorul rusesc. Se va încerca de a se pedala pe o relație strategică între Chișinău și Washington. Alta este dacă SUA va fi de acord cu această abordare a guvernării Republicii Moldova de a fi folosite în retorica electorală.

T.: Cum credeți că vor evolua relațiile externe ale RM cu principalele cancelarii ale lumii în următoarele luni?

I.T.: Aici trebuie să facem o distincție clară între cancelarii: sunt care se interesează de subiectul Republicii Moldova și sunt care nu se interesează. Dintre cele care se interesează, guvernarea are relații bune și strânse cu România și cam atât. Mă refer la statele UE. Nu întâmplător vedem o tendință a guvernării în ultima perioadă de a-și găsi parteneri de dezvoltare în alte zone geografice cum ar fi Orientul arab, Africa sau chiar America Latină.

T.: În genere, în ce măsură credeți că factorul extern va exercita influențe asupra următoarelor alegeri?

I.T.: Ca și întotdeauna va fi un factor major. În Republica Moldova clivajul geopolitic este cel care determină plasarea partidelor politice pe stânga sau dreapta eșichierului politic. Însă în Republica Moldova la alegerile președințiale din toamna anului 2016 s-a prefigurat un nou clivaj – oligarhic/anti-oligarhic. Partidele proeuropene din opoziția extraparlamentară vor insista în discursul lor politic pe acest nou clivaj, pe când partidul de guvernare și socialiștii vor încerca să mențină dezbaterile politice din perioada electorală în albia discursului geopolitic.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Ce rezultat credeţi că vor da protestele opoziţiei pro-europene?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online