[ X ]
Important7 Iulie 2018 10:00

(INTERVIU) Valeriu Ghilețchi: În alegerile parlamentare din nou se va da o luptă geopolitică între vest și est

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, vicepreședintele Parlamentului, Valeriu Ghilețchi a vorbit despre situația actuală din RM, cine din marele puteri (SUA, UE, Rusia) și ce interese ar putea avea în țara noastră, care la moment e relația cu Consiliul Europei, în ce măsură va fi afectată eficiența Parlamentului de alegerile din toamnă, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle. Ghilețchi, știm că aveți un contact permanent cu factorii de decizie europeni. Care e percepția lor vizavi de situația din RM?

V.G.: La momentul actual există sentimente mixte față de situația din Republica Moldova. Pe de o parte, toți partenerii externi, fie din Europa, fie din Statele Unite, recunosc faptul că Republica Moldova trebuie susținută în parcursul ei european. O slăbire a susținerii din partea partenerilor sau o încetinire a procesului de integrare poate fi abil exploatată de țări cum ar fi Rusia, care cu tot dinadinsul dorește să mențină Republica Moldova în sfera ei de influență în regiune.

Pe de altă parte, vestul își dă foarte bine seama că susținerea nu poate fi necondiționată. Nu este nici în interesul nostru, nici în interesul Uniunii Europene ca aceasta să-și știrbească din gradul ei de credibilitate. Din această cauză sunt transmise semnale de avertizare din partea partenerilor pentru corectarea anumitor erori care s-au produs. Îngrijorarea mea constă în faptul ca aceste semne să nu fie prea dure, astfel încât să încline balanța în favoarea forțelor ostile Republicii Moldova. După adoptarea rezoluției de către Parlamentul European privind sistarea finanțări, am văzut, spre exemplu, cum jubila Președintele Igor Dodon, care dorește să vadă Moldova în spațiul euro-asiatic.

T.: Se zice că diverși factori externi au diverse interese în RM. Credeți că aceste interese se vor manifesta în cadrul alegerilor parlamentare din anul curent?

V.G.: Acest lucru nu este o presupunere, dar o constatare a unui fapt, care, de altfel, este valabil pentru toate regiunile lumii. Politica externă dintotdeauna a existat pentru a influența într-o măsură mai mare sau mai mică ceea ce se întâmplă în alte țări. Drept exemplu pot fi acțiuni ca impunerea sancțiunilor economice sau politice, susținerea forțelor de opoziție, acordarea sau sistarea unui suport financiar. Toate acestea demonstrează că de cele mai multe ori factorii externi au o anumită influentă. Altfel spus, interese și influență există. Întrebarea, însă, este dacă această influență urmărește binele și dezvoltarea Republicii Moldova sau stagnarea și regresul acesteia?

Dacă aceste interese s-au manifestat vădit în alegerile prezidențiale din Franța și Statele Unite sau referendumul din Marea Britanie, atunci cu siguranță că ele vor fi manifestate și în alegerile parlamentare din Republica Moldova.

T.: Cine din marele puteri (SUA, UE, Rusia) și ce interese ar putea avea în RM?

V.G.: Toți au anumite interese în Republica Moldova. Dar nu toți doresc să vadă Moldova ca o țară liberă, în care domnește dreptatea, pacea și buna înțelegere, cu o creștere economică stabilă și cu instituții de stat puternice.

Chiar dacă se depun eforturi mari de a transforma integrarea europeană a Moldovei într-un obiectiv național care să unească toate forțele politice din țară, constatăm cu regret, că aceasta în continuare împarte țara în două tabere. Astfel, și în alegerile parlamentare care urmează să aibă loc, din nou se va da o luptă geopolitică între vest, SUA și UE, și est în frunte cu Federația Rusă.

Atât Statele Unite cât și Uniunea Europeană ar dori ca Moldova în continuare să depună eforturi substanțiale în implementarea tuturor acțiunilor incluse în Acordul de Asociere și nu doar a celor care se referă la armonizarea legislației. Dacă legislația nu produce rezultate tangibile, atunci cetățeanul nu vede care este valoarea adăugată a acesteia. În cadrul reformei justiției au fost aprobate și strategii, și hotărâri de Guvern, și legi, ca la urmă „justiția reformată” să anuleze turul II al alegerilor din municipiul Chișinău. Prin urmare, partenerii occidentali doresc mai mult să vadă acțiuni care cu adevărat ar îmbunătăți viața cetățenilor din Republica Moldova.

Rusia, de cealaltă parte, deși este foarte interesată în această regiune, pare să nu aibă nici resursele financiare necesare, dar nici interesul prea mare de a implementa proiecte care să îmbunătățească viața cetățenilor noștri. Din această cauza, au ales o retorică politică antieuropeană și prin aliații săi continuă să divizeze societatea și să destabilizeze situația din țară. În luna aprilie, fiind la Strasbourg la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, am avut un discurs referitor la războaiele hibride, care par să fie tot mai multe și mai periculoase. În acest discurs am menționat „Telegrama cea lungă” trimisă la Washington în anul 1946 de George Kennan, care atunci era șeful-adjunct al misiunii diplomatice americane la Moscova, în care acesta scria: „Rusia este gata să submineze potențialul politic și strategic general al marilor puteri occidentale, să distrugă încrederea națională în sine, să intensifice tulburările sociale și cele industriale, să stimuleze toate formele de dezbinare… Discursurile anti-britanice vor fi semănate printre americani, vorbele anti-americane printre britanici. În cazul în care există suspiciuni, ele vor fi împrăștiate și mai tare; în cazul în care nu există, atunci vor fi create”. După mai mult de 70 de ani, interesele și instrumentele Rusiei au rămas aproape la fel: dezbinare și destabilizare.

T.: Prin ce se explică apropierea tot mai evidentă dintre puterea de la Chișinău și factorii decizionali din SUA?

V.G.: Tot mai multe voci din Europa încep să tempereze criticele sale față de Rusia, iar unele țări membre UE chiar doresc o apropiere mai mare de Rusia și eventual ridicarea sancțiunilor economice și politice adoptate după anexarea ilegală a Crimeii. Astfel, Europa fiind mult mai dependentă de Rusia, nu este chiar atât de categorică pe unele domenii. Statele Unite, însă, sunt mult mai hotărâte în raport cu Rusia, afirmând clar că aceasta prezintă un pericol major pentru toate țările din regiune: Ucraina, Georgia, Moldova, România. Diferența în abordare poate fi văzută și în acțiunile întreprinse. Pe 29 iunie curent Fondul Monetar Internațional a aprobat o nouă tranșă din finanțarea pentru Republica Moldova, pe când Parlamentul European a aprobat o rezoluție pentru amânarea debursărilor financiare pentru Moldova. Anthony De Lannoy, Directorul executiv al FMI, făcând referința la decizia UE, spunea că ea este bazată pe o condiționalitate politică. Fără îndoială, este important de atras atenție la greșelile care au fost admise de guvernare, dar în același timp nu poți arunca toate podurile în aer. Orice acțiune întreprinsă trebuie analizată și prin perspectiva impactului pe care-l poate avea, în mod special, pentru alegerile parlamentare. Atât partenerii din SUA, cât și actuala coaliție de guvernare conștientizează amenințarea și primejdia care vine din partea Estului. Consider că acesta este unul din factorii cheie care a dus la apropierea Chișinăului de Washington.

T.: Care la moment e relația cu Consiliul Europei? Vă întreb pentru că sunteți de ani buni de zile și membru al APCE?

V.G.: Consiliul Europei reflectă temperatura care la moment predomină și în cancelariile Uniunii Europene, un sprijin temperat și condiționat, în mod special din cauze ultimelor evoluții din Chișinău. La ultima ședință a Comisiei de Monitorizare, co-raportorii pentru Moldova au prezentat o notă critică față de invalidarea alegerilor locale, subliniind faptul că decizia instanțelor de judecată este una dubioasă.

Fiind, în cadrul sesiunii APCE, la ședința grupului PPE, am avut ocazia să ne vedem cu Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene. Am profitat de această ocazie și i-am adresat o întrebare legată de Republica Moldova. Mi-a răspuns printr-o metaforă, spunând că „Moldova este un client dificil”, dar apoi a adăugat că Moldova este totuși o țară europeană și are nevoie de sprijinul solidar al UE.

Îndrăznesc să mai spun că imaginea Moldovei în foruri cum este Consiliul Europei ține și de prestația deputaților care reprezintă țara noastră. Din acest punct de vedere cred că avem o imagine bună. Sunt Președintele Comisiei pentru alegerea judecătorilor la CEDO. La ultima sesiune am prezentat cu succes un nou raport important privind practica separării copiilor de părinți. Delegația noastră este destul de activă pe parcursul sesiunilor.

T.: În calitate de vicepreședinte al Parlamentului, cum apreciați situația din Legislativ?

V.G.: Consider că Legislativul a avut o activitate productivă. Parlamentul a reușit să aprobe toate legile majore care au fost incluse în documente de politici, inclusiv planul de acțiuni privind Acordul de Asociere. La capitolul elaborare și aprobare a legilor stăm destul de bine. Chiar dacă UE a decis să sisteze ajutorul macrofinanciar, Comisia Europeană a recunoscut că ne-am îndeplinit toate angajamentele asumate. Un rol deosebit in realizarea acestor angajamente aparține Parlamentului.

Cu siguranță, sunt și lucruri care trebuie îmbunătățite. Mă refer în special la controlul parlamentar. Analizând protestele, putem observa că nemulțumirea cea mai mare este față de Parlament. Toți aleșii poporului sunt învinuiți. Chiar dacă multe lucruri nu pot fi rezolvate de parlamentari în mod direct, totuși pe alocuri ar trebui să recunoaștem că sentimentul cetățenilor pare să fie justificat. Cetățenii nu aleg Guvernatorul Băncii Naționale, nu aleg Prim-ministrul, nu aleg conducerea Consiliului Concurenții sau Procurorul General. Cetățenii aleg deputați în Parlamentul Republicii Moldova. Prin urmare, unica modalitate a cetățenilor de a influența toate celelalte structuri și instituții ale statului este prin votul acordat Parlamentului. De aceea, consider că funcția de control parlamentar ar trebui consolidată semnificativ. Pe lângă procesul de elaborare a legilor, Parlamentul ar trebui să țină în control întreg Executivul și să asigure un echilibru al tuturor instituțiilor în societate. Nu cred într-o independență absolută a puterilor în stat, ci într-o interdependență și echilibru sănătos. Nici o putere în stat nu trebuie să se transforme într-un stat în stat. Toate cele trei puteri împreună formează statul si trebuie să conlucreze spre binele și bunăstarea cetățenilor.

T.: În ce măsură va fi afectată eficiența Parlamentului de alegerile din toamnă?

V.G.: Acest aspect este unul care se repetă o dată la 4 ani. Prin urmare nu consider că alegerile din anul acesta vor avea un impact mai mare asupra eficienței Parlamentului, decât ciclurile politice anterioare. Mai mult decât atât, decidenții politici cunoscând despre faptul că se apropie alegerile, au accelerat procesele de elaborare a documentelor care urmează a fi aprobate de Parlament. Acest lucru se observă foarte clar în agendele încărcate ale ședințelor Parlamentului până la sfârșitul sesiunii. Din aceste considerente, consider că Parlamentul va reuși să realizeze toate angajamentele înainte de demararea campaniei electorale.

T.: Dvs. personal ați decis dacă veți candida sau nu la următoarele alegeri parlamentare?

V.G.: O întrebare pertinentă, dar la care voi da un răspuns clar atunci când ne vom apropia mai mult de alegerile parlamentare. Îmi doresc să continui activitatea parlamentară. Nu exclud că voi candida la următoarele alegeri, dar aș vrea mai întâi să ducem cu bine la sfârșit această sesiune. Avea Domnul Isus o vorbă: „ajunge zilei necazul ei.”

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Cine are nevoie de presă liberă în Moldova?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...