[ X ]
Comentarii9 Mai 2018 06:30

Lupta din spatele cortinei electorale

În timp ce opinia publică urmăreşte cu sufletul la gură lupta ce se duce pentru principalele primării ale ţării – Chişinău şi Bălţi, în spatele acesteia se duce o luptă mult mai dură, care-i are ca protagonişti pe Preşedintele Igor Dodon, pe de o parte, şi pe cei de la guvernare pe de altă parte. Şi această luptă se duce pe „frontul transnistrean”.

În genere, se creează impresia că de ceva timp (de câteva luni) a început o competiţie acerbă între guvernare şi şeful statului în ceea ce ţine de avansarea în soluţionarea problemei transnistrene. Mai concret, această competiţie a început în momentul în care Preşedintele Igor Dodon a anunţat că în scurt timp vor apărea premise reale pentru soluţionarea problemei transnistrene. Şeful statului a explicat ce a avut în vedere – după o perioadă de confruntare între Rusia şi Occident, aceste mari forţe ale lumii vor căuta tangenţe şi interese comune. Mai mult ca atât, vor încerca să soluţioneze în comun o problemă importantă, iar cea transnistreană este cât se poate de potrivită din acest punct de vedere. Mai ales că e chiar la frontiera UE şi NATO, iar Rusia, potrivit unei idei enunţate anterior, are faţă de Transnistria o abordare de genul: „E greu să târăşti în continuare acest geamantan fără mâner, dar nici să-l arunci nu poţi”.

Intuind această posibilă conjunctură favorabilă, Preşedintele Igor Dodon a început să se pregătească temeinic de soluţionarea problemei transnistrene. Aici se înscriu şi desele sale vizite şi discuţii cu Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi frecventele întrevederi cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu care au agreat chiar şi o listă a opt direcţii în care trebuie să se acţioneze, dar şi multe alte acţiuni de acest fel. Însă, în momentul în care şeful statului a început să se mişte activ în direcţia respectivă, s-a activizat vizibil şi guvernarea.

Astfel, la finele anului trecut a fost deschis podul peste Nistru din regiunea satelor Bâcioc – Gura Bâcului, au fost semnate cele patru importante decizii protocolare între Chişinău şi Tiraspol, iar recent s-a mers mai departe – s-a venit cu soluţii pentru pământurile pe care fermierii din Dubăsari nu prea le pot prelucra dat fiind impedimentele impuse de Tiraspol, s-a găsit o soluţie (pe care unii, apropo, o critică) pentru automobilele din regiunea transnistreană ce vor circula având plăcuţe neutre speciale, s-au găsit unele soluţii pentru şcolile cu predare în limba română din Transnistria etc. Şi apropo, aceste ultime acţiuni au avut loc în preajma unei noi întrevederi a lui Igor Dodon cu Vadim Krasnoselski, iar o dovadă că guvernarea a făcut tot posibilul pentru a umbri această întrevedere este şi activizarea evidentă în acea zi a vicepremierului pentru reintegrarea ţării, Cristina Lesnic, care a participat chiar şi la o amplă emisiune tv tematică (de parcă alte zile nu ar fi fost potrivite pentru această emisiune).

Dar această activizare evidentă a guvernării provoacă anumite întrebări. Unele ţin de modalitatea în care se ajunge la aceste decizii şi se aud voci care spun că e vorba de înţelegeri dintre cei ce stau în spatele guvernanţilor de la Chişinău şi Tiraspol. Iar aceasta provoacă deja alte întrebări, de genul: De ce, dacă a fost posibil de înţeles cu Tiraspolul, aceste lucruri nu s-au întâmplat până acum? Alţii, din contra, califică respectivele înţelegeri dintre Chişinău şi Tiraspol drept periculoase şi care contravin intereselor RM. Iar guvernarea nu reacţionează la aceste critici, semn că şi le asumă conştient. Probabil, miza e mult prea mare şi guvernarea nu-şi poate permite să devieze de la scopul principal, iar acesta, din câte putem intui, ţine de soluţionarea problemei transnistrene.

Prin urmare, acest activism, care e remarcat concomitent pe două filiere, ne duce la gândul că afirmaţia Preşedintelui că în scurt timp vor apărea premise reale pentru soluţionarea problemei transnistrene e cât se poate de serioasă, veridică şi fondată. Şi atunci apare întrebarea: Oare nu cumva alegerile din Chişinău şi Bălţi au fost declanşate pentru a camufla o luptă mult mai importantă decât cea în care la bătaie sunt puse două funcţii de primari?

Dumitru Spătaru

Notă: Republicat din data de 29 aprilie 2018.

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2018”?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...