[ X ]
Comentarii7 Aprilie 2018 14:00

(COMENTARIU) Prin ce se explică politica prudentă a Rusiei în raport cu Moldova

Tot mai mulţi dintre acei ce urmăresc relaţia dintre Moldova şi Rusia vorbesc despre o abordare prudentă a Moscovei, care se deosebeşte radical de acţiunile Kremlinului întreprinse anterior în raport cu Chişinăul. Evident, apare întrebarea: Prin ce se explică această prudenţă a Moscovei, mai ales că, pe fonul unor acţiuni şi declaraţii ale oficialilor de la Chişinău, Rusia ar fi putut avea un comportament mult mai dur şi, cel puţin oficial, ar fi avut prin ce să-l explice.

Concluzia ce se impune e că Rusia a ştiut să înveţe din greşelile comise în trecut, iar cel mai bun exemplu în acest sens îl serveşte situaţia creată în perioada 2003-2005. Atunci, după ce a eşuat semnarea Memorandumului Kozak (la finele lui 2003) relaţiile moldo-ruse au intrat într-un evident declin, în repetate rânduri fiind chiar în fază de ostilitate avansată. Anume în acea perioadă au avut loc un şir de acţiuni ale Chişinăului în raport cu regiunea transnistreană, care au fost catalogate de către Moscova şi Tiraspol ca „blocadă economică a Transnistriei”. Tot atunci a început seria renumitelor embargouri – de la produsele fitosanitare până la vinuri. De asemenea, în acea perioadă, pe fonul răcirii relaţiilor moldo-ruse, am asistat la „convertirea” comuniştilor (care erau la putere) de la integrare estică la integrare europeană. Multe alte situaţii de acest gen au avut loc în acea perioadă, iar drept urmare presiunea Moscovei asupra RM a crescut simţitor, fiind afectată nu doar conducerea RM, nu doar clasa politică, ci şi agenţii economici, simplii cetăţeni.

În rezultat, în alegerile parlamentare din 2005, s-a înregistrat un caz unic în istoria politicii moldoveneşti – practic nu am avut forţe ce s-ar fi declarat deschis în alegeri pro-ruse. Am avut doar blocul electoral „Patria-Rodina”, care a acumulat circa 5% din voturile alegătorilor, şi Mişcarea „Ravnopravie” – puţin sub 3%. Adică, forţele declarate pro-ruse în acele alegeri au acumulat sub 8% (!). Un astfel de rezultat slab forţele pro-ruse din Moldova nu au acumulat nici până, nici după acele alegeri. Nimeni nu ştie cu exactitate ce s-a întâmplat atunci cu electoratul pro-rus din Moldova, dar nu este exclus că am avut de a face anume cu o dezamăgire a acestuia ca urmare a presiunilor enorme exercitate de Moscova asupra Moldovei, efectele cărora au fost resimţite din plin şi de agenţii economici, şi de cetăţeni.

Lecţia politică, electorală şi geopolitică a anului 2005, probabil, a fost învăţată şi de politicienii ce conduc astăzi Moldova, dar şi de Moscova. Una din explicaţiile oferite de anumiţi analişti pentru acţiunile întreprinse de autorităţile RM în raport cu Federaţia Rusă este că se urmăreşte nu doar solidarizarea cu Occidentul, ci provocarea Rusiei la noi acţiuni anti-Moldova. Aceste acţiuni, dacă ar avea loc, cu siguranţă ar determina o parte importantă din alegători să se întoarcă cu spatele la Rusia, aşa cum au făcut şi în 2005. Iar aceasta ar slăbi vizibil poziţiile electorale ale PSRM şi personal ale Preşedintelui Igor Dodon. Nu este un secret că cel mai mare risc pentru actuala guvernare ar fi ca PSRM să obţină la următoarele alegeri parlamentare majoritatea de sine stătător. Aceasta ar permite PSRM să formeze Guvernul de sine stătător şi să preia sub control absolut toate instituţiile în stat, la fel cum au făcut comuniştii în 2001 şi 2005. De aceea, pentru actuala guvernare este extrem de important să provoace Rusia la noi presiuni asupra RM, care, în final, s-ar întoarce împotriva PSRM şi ar conduce la realizarea intereseului electoral urmărit de PD.

Probabil, nu doar actuala guvernare a RM a făcut concluziile de rigoare în baza exemplului anului 2005, ci şi Rusia. Astfel, Rusia încearcă să evite pe cât e posibil răspunsurile la unele acţiuni ale Chişinăului şi acest lucru se vede cu ochiul liber. De asemenea, Rusia răspunde doar atunci când acest lucru e absolut necesar, iar răspunsul său e unul strict simetric, fără a se exagera cu durităţi aşa cum era anterior. Mai mult ca atât, a suferit modificări şi „discursul” Rusiei în raport cu Moldova: Kremlinul practic nu foloseşte deloc termenul Republica Moldova în context negativ, preferând să-l înlocuiască cu „autorităţile Moldovei”. Deci, Rusia dă clar de înţeles cine e oponentul său şi cu cine are „conturi de reglat” – autorităţile RM, nu republica, în general.

Un alt element important – de fiecare dată când Rusia are ceva de „reproşat” autorităţilor RM, imediat încearcă să „compenseze” pe cealaltă parte, scoţând în prim plan buna relaţie şi buna colaborare cu Preşedintele Igor Dodon. Şi mai important este alt aspect – pentru a reduce din tensiunile relaţiei pe care o are cu autorităţile RM, Rusia vine şi cu „compensaţii” sub forma reluării unor exporturi de produse moldoveneşti sau ameliorării situaţiei migranţilor moldoveni din Rusia (lucruri despre care de fiecare dată anunţă Preşedintele Dodon).

Deci, putem concluziona că Rusia a învăţat lecţia anului 2005 şi acum face tot posibilul ca proasta relaţie pe care o are cu autorităţile moldoveneşti să nu-i afecteze imaginea în ochii alegătorilor pro-ruşi din Moldova, iar aceasta să nu afecteze şansele electorale ale taberei considerate pro-est din RM. E un moment foarte important care poate juca un rol decisiv în alegerile parlamentare din acest an şi acei ce se interesează de politica moldovenească nu trebuie să-l treacă cu vederea atunci când fac calcule electorale.

Dumitru Spătaru

Sondaj

  • Ce rezultat credeţi că vor da protestele opoziţiei pro-europene?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online