[ X ]
Important9 Martie 2018 17:00

(INTERVIU) Tudor Ulianovschi: Aderarea la UE și preluarea celor mai bune practici europene rămân miza centrală a politicii externe

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi a vorbit despre ce l-a determinat să accepte funcția de ministru, care sunt priorităţile pe care le-a stabilit pe parcursul acestui an de activitate diplomatică, cum estimează rezultatele diplomației în decursul anului 2018, dacă mai păstrează Moldova șanse de aderare la UE sau aderarea rămâne doar un obiectiv declarat, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Domnule Ulianovschi, ce v-a determinat să acceptați funcția de Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene?

T.U.: Sunt jurist de profesie,  dar întregul meu parcurs profesional l-am consacrat activității diplomatice. Ministru de Externe, de obicei, este numit un diplomat de carieră, deoarece diplomații, de regulă, nu pot fi membri ai unui partid politic. Noi ne servim țara cu credință, devotament și profesionalism, indiferent de coloratura politică a Guvernului. Personal am activat sub conducerea tuturor șefilor de stat și de guvern pe care țara noastră i-a avut din 2004 până în prezent. Trebuie să recunosc că orice funcţionar, odată intrat în sistemul diplomatic, visează să urce toate treptele şi să obţină toate gradele diplomatice, fiind mereu înnobilat de visul de a ajunge la un moment dat ambasador sau chiar ministru.

Am activat la Washington, Qatar şi Geneva şi pretutindeni am muncit cu abnegaţie,  pricepere, şi pasiune. Am parcurs toate treptele diplomatice – de la ataşat până la șef de Direcţie, apoi Însărcinat cu afaceri la Doha, viceministru responsabil de diplomaţia economică, Ambasador în Confederaţia Elvețiană și prin cumul în  Liechtenstein, fiind desemnat Reprezentant permanent al țării noastre pe lângă Oficiul ONU de la Geneva, şi, în cele din urmă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Sunt convins că eforturile susţinute se încununează de succese şi dexteritate profesională, iar drept exemplu pot oferi cele 4 preşedinţii pe care le-am deţinut concomitent la Geneva în cei 2 ani de activitate diplomatică, fiind ales de către cele 193 de state membre ale ONU în calitate de Președinte al Consiliului pentru Comerț și Dezvoltare al UNCTAD-ului, Președinte al Comitetului pentru eradicarea barierelor comerciale din cadrul UNECE, Vicepreședinte al Adunării Generale a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale și Președinte al Comitetului privind Balanța de plăți din cadrul OMC. Aceste funcții reprezentative în cadrul organismelor internaționale au facilitat promovarea unei bune imagini a Republicii Moldova pe arena internațională, într-o perioadă destul de importantă pentru țara noastră.

media_151559492432485600

T.: Cum ați acceptat această propunere de a fi desemnat la șefia Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova la doar 35 de ani?

T.U.: Funcţia de șef al diplomaţiei moldovenești este pentru mine un credit de încredere care mi-a fost acordat de către domnul Prim-ministru Pavel Filip, acceptându-l, totodată, ca şi o oportunitate de a revigora sistemul diplomatic şi de a consolida spiritul de echipă. Sincer să fiu, țin foarte mult la sistemul diplomatic al țării noastre și mereu am apreciat și respectat colegii cu o experiență vastă și destul de bogată în serviciul diplomatic al Republicii Moldova. Voi întări capacitățile instituționale și logistice, atât în cadrul aparatului central al MAEIE, cât și în misiunile diplomatice din străinătate, astfel încât să îmbunătățesc imaginea personalului diplomatic și să-i motivez pe funcționarii Ministerului nostru să își mențină aceeași prestație profesională și devotament, servindu-și țara cu pricepere, dedicație și abnegație.

A fi desemnat la vârsta de 35 de ani în calitate de șef al diplomației nu este o premieră pentru multe state din Europa sau de pe alte continente, și aici voi oferi câteva exemple: Austria, care în 2011 îl desemnează pe Sebastian Kurz, doar la 27 de ani, în calitate de Ministru al Afacerilor Externe, fiind considerat cel mai tânăr ministru european, care, de altfel, actualmente este Cancelarul Austriei, la cei 31 de ani ai săi. Finlanda a avut unul din cei mai tineri Prim-miniștri din Europa, la doar 36 de ani, Esko Tapani Aho, care a fost desemnat Prim-ministru al Finlandei în perioada anilor 1991-1995. La fel și în cazul Italiei, Matteo Renzi a fost desemnat Șef al Cabinetului de miniștri al Italiei la vârsta de 39 de ani, în perioada anilor 2014-2016. Noul Președinte al celei de a V-cea Republici Franceze, Emmanuel Macron, devine cel mai tânăr Președinte al Franței, la vârsta de 39 de ani.

Această desemnare pentru Republica Moldova demonstrează că tânăra generaţie de diplomaţi poate contribui plenar la procesele de schimbare şi modernizare ale ţării. Am studiat și activat în străinătate și cunosc modelele de dezvoltare ale statelor de pe continentul american și latino-american, țările din Europa, precum și regiunea Golfului Persic. Vârsta, experiența, deschiderea către actorii internaționali, precum și relațiile personale pe care mi le-am stabilit la nivel mondial, cu precădere activând pe lângă Oficiul ONU de la Geneva, unde sunt reprezentate 193 de țări, îmi creează premisele necesare pentru un mandat reușit la conducerea diplomației Republicii Moldova.

Sper că, exemplul meu va servi drept îndemn şi pentru alţi tineri cu studii şi experienţă, acumulată în străinătate, pe care îi aşteptăm acasă să contribuie la mersul reformelor şi la dezvoltarea statului nostru.

T.: Care sunt priorităţile pe care le-aţi stabilit pe parcursul acestui an de activitate diplomatică?

T.U.: Mi-am stabilit o serie de obiective de natură să consolideze politica externă a ţării noastre, dar şi să asigure o atenţie sporită cetăţenilor moldoveni, aflaţi în străinătate. Printre priorităţile de bază aş menţiona: eficientizarea serviciului diplomatic, consolidarea rolului MAEIE în coordonarea şi realizarea politicii externe, atât pe dimensiunea bilaterală, cât şi pe cea multilaterală, aprofundarea dialogului cu ţările membre ale Uniunii Europene, precum și alte state europene, în vederea obţinerii sprijinului pentru realizarea obiectivelor strategice ale Republicii Moldova pe dimensiunea integrării europene, aplicarea diplomaţiei inteligente, cu un accent mai mare pe diplomaţia publică şi accesul la servicii consulare debirocratizate şi de calitate, dezvoltarea diplomaţiei economice, cu rezultate concrete, stabilirea unui dialog deschis şi accesibil cu reprezentanții mass-mediei. Îmi doresc o mai bună comunicare cu jurnaliștii din Republica Moldova și o mai bună percepere și reflectare a politicii externe a țării noastre în rândurile societății civile.

T.: Dle Ministru, cu referire la reflectarea corectă a politicii noastre externe în presa din Republica Moldova, prima Dvs. vizită în străinătate a avut loc la Washington, ulterior, unii analiști politici au comentat sub diferite aspecte vizita Dvs. fulger în capitala SUA. Cum răspundeți la aceste comentarii și la ce evoluţii să ne aşteptăm în relaţiile cu SUA, în decursul acestui an?

T.U.: Ţin să precizez că, odată cu preluarea mandatului, am hotărât să schimb, în măsura în care se poate, practicile anterioare și de aceea prima mea vizită în străinătate am efectuat-o în capitala SUA, într-un timp record de numai 5 zile, în urma invitaţiei telefonice a dnei Bridget Brink, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia din cadrul Departamentului de Stat al SUA, care este și oficialul american responsabil de Republica Moldova în sistemul diplomatic american.

Am un mandat scurt, cel mai probabil, de doar câteva luni, și din aceste considerente nu am timp pentru efecte protocolare sau de PR, atunci când un demnitar străin mă invită să fac o vizită în țara sa.

În plus, am fost impulsionat de faptul că am gestionat dosarul SUA mai mult de 10 ani. Cunosc realităţile americane şi îmi dau bine seama de importanţa menţinerii interesului faţă de Republica Moldova pe agenda Washingtonului.

Aș vrea să subliniez faptul că, după o pauză diplomatică între Washington și Chișinău în ultimii doi ani, consider absolut necesară și oportună această vizită bilaterală, inclusiv pentru a revigora dialogul strategic moldo-american. La Washington, am avut întrevederi cu dna Bridget Brink, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia din cadrul Departamentului de Stat al SUA și cu dna Elizabeth Hafner, Asistentul adjunct al Reprezentantului Comercial al SUA pentru Europa şi Orientul Mijlociu (ceea ce în Europa s-ar numi Ministerul Comerțului, adjunctul căruia este și Ambasadorul SUA pe lângă Organizația Mondială a Comerțului), precum și cu șefii Biroului pentru Politici Investiţionale din cadrul Corporaţiei americane de Investiții în străinătate (Overseas Private Investment Corporation – OPIC). Am participat la numeroase dezbateri publice, organizate de Atlantic Council, German Marshall Fund, Centrul de analiză a politicilor europene (CEPA) şi Centrul de Studii Internaţionale Strategice (CSIS).

Totodată, țin să reiterez că în cadrul dezbaterilor publice și a prezentărilor sectoriale organizate de Centrul analitic Consiliul Atlantic şi Centrul de analiză a Politicilor Europene, Fondul German Marshall și Centrul de Studii Internaționale Strategice, au participat nu doar analiști politici, dar și diplomați din cadrul Departamentului de stat, funcționari ai administrației americane, profesori și reprezentanți ai diverselor ONG-uri, care cunosc foarte bine realitățile din Republica Moldova.

Oficialii americani cu care am purtat discuții sincere și constructive cunosc mizele și strategia politicii externe a țării noastre, și aceștia din urmă informează conducerea de vârf a Administrației americane, inclusiv și reprezentanții Casei Albe, despre problemele și dificultățile din regiunea noastră, o practică absolut firească, întâlnită în majoritatea statelor. Aşadar, discuțiile au avut un caracter tactic, profesional și cu fair play diplomatic, fiind primordiale, necesare și menite să construiască noi punți de comunicare eficientă cu administrația americană, în contextul în care Republica Moldova nu a avut timp îndelungat un ambasador la Washington.

În cadrul întrevederilor cu Vicepreşedintele Centrului analitic Consiliul Atlantic, Damon Wilson şi  Preşedintele Centrului de analiză a Politicilor Europene (CEPA) Peter Doran, am obținut sprijinul interlocutorilor americani pentru menţinerea  Republicii Moldova pe agenda Administrației SUA şi mi-a fost oferită platforma CEPA, în vederea promovării obiectivelor de democratizare a Republicii Moldova. De asemenea, au fost aduse în centrul discuției mai multe modalități concrete prin care ar putea fi susținută în continuare dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și reformarea celor două sectoare primordiale: cel al justiției și al sectorului financiar-bancar. A fost reafirmată, în egală măsură, necesitatea consolidării dialogului strategic RM – SUA și susținerii eforturilor de promovare a bunei guvernări și a statului de drept.

Cu privire la interpretările unor comentatori politici apărute în unele mijloace mass-media despre nivelul întrevederilor avute la Washington, țin să reiterez că suntem o țară mică și nu putem avea un comportament obstrucționist în raport cu statele mari, care creează momentele astrale la nivel mondial. Pentru mine personal contează mai puțin eticheta protocolară a unei vizite de lucru, important fiind conținutul acelei vizite și impresia pe care am lăsat-o interlocutorilor mei, rezultatele palpabile ale negocierilor avute și, bineînțeles, continuitatea celor convenite.

T.: Recent ați efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, cum apreciați relațiile actuale cu UE?

T.U.: În perioada 14-15 februarie a.c., am efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în cadrul căreia am reușit să port discuții sincere și constructive cu Comisarul pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocierile pentru Extindere, Johannes   Hahn,  precum și cu Secretarul General al  Serviciului European de Acţiune Externă al UE, Helga Schmid. În baza Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE, țara noastră urmează să implementeze pe deplin angajamentele asumate față de Bruxelles și statele membre ale UE. Domeniile sensibile, unde carențele în procesul de implementare și preluare a acquis-ului comunitar mai sunt vizibile, pot fi înlăturate prin reforme în domeniul justiției și asigurarea stabilității sistemului financiar-bancar. Aceste domenii necesită a fi consolidate, iar măsurile sugerate de către UE și alți parteneri de dezvoltare trebuie implementate cu succes de către Republica Moldova.

În calitatea mea de șef al diplomației voi pleda pentru acțiuni și rezultate concrete astfel, încât, să sporim încrederea partenerilor de dezvoltare faţă de noi și să oferim cetățenilor un alt nivel de modernizare a țării.

Dialogul nostru cu UE avansează în scopul îmbunătățirii nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Ne dorim să facem progrese la toate capitolele și să oferim cetățenilor încrederea într-un viitor european prosper, cu șanse egale pentru toți.

Printre domeniile prioritare pe dimensiunea integrării europene am putea evidenția: implementarea Acordului de Asociere, obținerea avantajelor economice de pe urma acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE și a acordului de liberalizare a vizelor, reforma în domeniul justiţiei și asigurarea unui proces judiciar corect, echitabil pentru fiecare cetățean, reformarea sferei de activitate a afacerilor interne şi a capacităților de comunicare strategică, consolidarea cooperării pe dimensiunea securității (CSDP şi cooperarea privind securitatea cibernetică, combaterea ameninţărilor hibride).

T.: Mai păstrează Moldova șanse de aderare la UE sau aderarea rămâne doar un obiectiv declarat?

T.U.: Aderarea la Uniunea Europeană și preluarea celor mai bune practici europene rămân miza centrală a politicii externe. Vom milita pentru consolidarea perspectivei de integrare europeană a țării noastre în baza unor abordări concrete, coerente, unitare și incluzive, care să răspundă pe deplin așteptărilor cetățenilor noștri și a partenerilor europeni.

Fiind un mare admirator al ilustrului diplomat Nicolae Titulescu, aș răspunde la această întrebare printr-un citat al său: „Dați-mi o politică internă bună și vă ofer o politică externă excelentă”. Evident, orice ministru de Externe are nevoie de rezultate și acțiuni concrete în țară pentru a comunica activ, constructiv, dar și plauzibil, cu Bruxelles și capitalele europene.

Integrarea europeană a fost un proces complex chiar și pentru statele membre ale Uniunii Europene, a durat mai mulți ani, şi desigur, Republica Moldova  nu constituie o excepţie în acest sens.

Țara noastră trebuie să-şi îndeplinească angajamentele asumate în Acordul de Asociere cu UE, să continue  realizarea reformelor structurale, să facă progrese în combaterea corupţiei şi îmbunătățirii domeniului justiţiei, etc. În funcţie de progresele pe care le vom înregistra, dar și în raport cu capacitățile noastre de a negocia, vom fi în măsură să afirmăm cât de aproape suntem de obiectivul aderării la UE.

Urmărim cu atenție și suntem încurajați de mesajele pozitive transmise de Bruxelles statelor din Balcanii de Vest, cu privire la perspectiva de integrare europeană a acestora, care au avansat rapid la unele capitole și care, datorită schimburilor comercial-economice directe cu statele UE, vor fi sprijinite să accelereze politicile comunitare și perspectivele de integrare europeană a țărilor lor. Deci, nu putem vorbi de o “oboseală de extindere a UE”, fapt care ne motivează și mai mult să realizăm reformele necesare obținerii statului de țară candidat la UE.

T.: Considerați că modelul de integrare și dezvoltare economică a statelor din regiunea Balcanică poate servi drept model de avansare a dialogului nostru cu UE? Ce strategii pentru diplomația economică vă propuneți pentru acest an?

T.U.: Republica Moldova și statele din Balcani au deja un cadru economic de cooperare, creat prin Acordul CEFTA. Cu certitudine, dezvoltarea economică și modernizarea țării facilitează avansarea negocierilor și justifică miza de aderare la Uniunea Europeană. Bruxelles a investit mult în regiunea balcanică, iar exemplul acestor țări ne determină și pe noi să ne ajustăm rapid politicele comercial-economice la cerințele și rigorile UE conform prevederile Acordului Cuprinzător și Aprofundat de Facilitare a Comerțului, semnat cu UE, pentru a pătrunde pe piețele economice europene, cu produse competitive cu cele ale UE, dar pentru a ajunge la această performanță este absolut imperios să modernizăm cele trei sectoare de bază ale economiei naționale (primar, secundar și terțiar), să creăm servicii de calitate și să asigurăm verificarea conformității produselor la export și import, astfel încât să evităm pe viitor măsurile economice restrictive, aplicate ad-hoc de unele state, cum ar fi Federația Rusă, la unele produse de origine din ţara noastră.

Pentru a evita distorsionarea comerțului și pentru a asigura produse de înaltă calitate, atât pe piața internă, cât și cea externă, laboratoarelor aflate în responsabilitatea Agenției Naționale pentru Securitatea Alimentelor (ANSA) trebuie să fie dotate cu echipament tehnic modern și de maximă eficiență, iar controalele trebuie întărite. Atâta timp cât suntem o țară preponderent agrară, cu o industrie alimentară mai dezvoltată în comparație cu alte ramuri ale economiei, calitatea serviciilor prestate de către ANSA ar trebui să fie o prioritate majoră și un mijloc eficace de a determina agenții economici să comercializeze produse agroalimentare și servicii de înaltă calitate, astfel încât, orice produs autohton să fie competitiv pe piața de desfacere a Uniunii Europene.

MAEIE va pleda și în continuare pentru obținerea asistenței externe în vederea dotării laboratoarelor cu utilaje tehnice de înaltă calitate pentru evaluarea și examinarea cerințelor sanitare și fitosanitare a produselor agricole care sunt exportate de pe teritoriul țării noastre, sau importate pentru a fi comercializate.

În ceea ce privește politicile agricole competitive în lume, as menționa modelul Noii Zeelande, care în perioada anilor 1970-1980, după o diminuare a schimburilor comerciale ale produselor agricole între Noua Zeelandă și Marea Britanie (principala piață de desfacere a produselor de origine din Noua Zeelandă), Guvernul de la Wellington a dezvoltat una dintre cele mai performante politici agricole din lume care poate servi drept exemplu și pentru Republica Moldova.

Fiind un adept fervent al diplomației economice, voi sublinia faptul că acolo unde există interes comercial-economic, dialogul politic bilateral este perceput la un alt nivel calitativ, devenind intens și constructiv. Doar printr-o economie performantă, cu un rol sporit, atât în sectorul primar al economiei (pregătirea materiei prime,  care cuprinde o serie de ramuri ca industria extractivă, agricultură, produsele vinicole, pescuitul şi altele), cât și în cel secundar (prelucrarea materiei prime şi producerea obiectelor de consum, care cuprinde ramurile industriei, construcţiilor, transporturilor), dar și în sectorul terțiar (comerțul cu serviciile, realizarea bunurilor produse, infrastructura socială predictibilă, cu precădere serviciile financiare, fiscale și juridice), Republica Moldova se poate baza pe o diplomație economică activă, eficientă și plauzibilă.

T.: Federația Rusă este unul dintre partenerii comercial-economici de bază ai Republicii Moldova. După primele vizite ale Excelenței Voastre la Washington, București și Bruxelles, recent v-ați întâlnit la München cu Ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Cum calificați relațiile cu Federația Rusă și cum vor evolua ele în continuare?

T.U.: În orice relație, de altfel ca şi în diplomație, există urcușuri și coborâșuri. După cum spunea Ion. I.C. Brătianu, Ministru de Externe al României în perioada modernă: „Politica  externă trebuie gândită în raport cu Rusia și nu în conflict cu Rusia”. Fără îndoială că Federația Rusă este un actor important la nivel regional și global, cu un potenţial economic destul de mare în schimburile comerciale bilaterale. Ne-am dori, desigur, să avem de ambele părţi o abordare pragmatică, de lungă durată, și nu una emotivă.

Recent, am avut o întrevedere cu omologul meu rus, Serghei Lavrov, în marja Conferinței de securitate de la München, pe care, de altfel, am avut ocazia să îl întâlnesc încă în 2014, la Summit-ul miniștrilor de Externe ai CSI de la Bișkek, pe când dețineam funcția de viceministru la Externe.

La München, am avut o întrevedere constructivă și productivă. Putem miza pe relansarea dialogului diplomatic și ne-am dori să stopăm această traiectorie negativă din ultima perioadă în relațiile bilaterale, dar acest lucru poate fi realizat doar prin manifestarea unui respect mutual față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor noastre.

Credem că Federaţia Rusă ar trebui să-şi respecte angajamentul de retragere a contingentului militar și a munițiilor de pe teritoriul ţării noastre, asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul (1999). În ceea ce priveşte procesul de reglementare a conflictului transnistrean se cuvine să implementăm înțelegerile convenite, la finele anului trecut, la Viena, sub egida președinției austriece a OSCE-ului.

T.: Dle. Ministru, cum estimați rezultatele diplomației în decursul anului 2018?

T.U.: Avem în față o misiune dificilă, dar nu imposibilă – cea de a crea pentru Republica Moldova, în străinătate, o noua imagine pozitivă, de a evolua ascendent și de a oferi țării și cetățenilor noștri o noua perspectivă de încredere în instituțiile statului, inclusiv cele diplomatice, care le pot asigura un trai mai decent, mai stabil, și o protecție mai bună, oriunde nu s-ar afla. Pot să vă asigur că deja am  procedat la relansarea dialogului strategic cu SUA, România și UE, și la revigorarea, cu fair play diplomatic, respect și dexteritate profesională, a dialogului moldo-rus pe care sperăm să-l consolidăm pe parcursul acestui an. Am inițiat noi punți de comunicare cu statele din Golful Persic și ne vom concentra asupra promovării exporturilor spre diverse piețe de desfacere.

Va fi un an de muncă intensă, în care ne propunem să avansăm în privința mai multor dosare de politică externă, cu precădere la nivel regional și multilateral. Mi-am propus anumite acțiuni în cadrul organizațiilor internaționale, unde vocea și prestația Republicii Moldova va fi întărită. O serie de acțiuni vor fi inițiate în procesul de fructificare și relansare a dialogului cu reprezentanții comunității noastre de peste hotare. Prestarea serviciilor de calitate și promovarea valorilor naționale, a patrimoniului și a tradițiilor autohtone ne determină să intensificăm eforturile diplomatice pentru a reuși să stabilim un mecanism eficient și constant de consolidare a comunităților noastre în străinătate.

Deja am inițiat unele demersuri, în vederea sporirii prezenței diplomatice a Republicii Moldova pe toate continentele lumii. Voi intensifica acțiunile și măsurile diplomației economice, prin detașarea în misiuni diplomatice a atașaților economici, care vor avea în sarcina lor directă atragerea investițiilor străine, promovarea produselor autohtone în statele de acreditare, precum și consolidarea cadrului juridic în scopul facilitării schimburilor comercial-economice și a dezvoltării politicilor sociale.

De asemenea, am inițiat unele reforme interne în sistemul diplomatic, începând de la organizarea concursurilor pentru detașarea în misiunile noastre în străinătate, evaluarea rezultatelor fiecărui diplomat și a fiecărei misiuni diplomatice, restructurarea unităților de personal, examinarea oportunităților de deschidere a altor misiuni, modificarea Legii serviciului diplomatic, reabilitarea instituțională a MAEIE, crearea condițiilor prielnice pentru asigurarea securității consulatelor noastre peste hotare, conform practicii internaționale, asigurarea unui climat transparent și constant de comunicare cu mass-media, în vederea promovării politicii externe la justa ei valoare și consolidarea spiritului de echipă în cadrul MAEIE, astfel încât toți angajații MAEIE, inclusiv personalul tehnico-administrativ, să fie motivați pentru a continua activitatea lor cu abnegație, determinare și profesionalism.

Am inițiat toate procedurile interne privind instituirea Institutului diplomatic al Republicii Moldova care își va desfășura activitatea sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Această structură academică în premieră pentru Republica Moldova va instrui și pregăti tinerii din țara noastră care doresc să îmbrățișeze o carieră diplomatică. Diplomații care vor atinge plafonul de pensionare vor avea dreptul să  candideze la o funcție academică în cadrul Institutului pentru a transmite cunoștințele și experiența pe care le-au acumulat în decursul unei activități îndelungate, în serviciul diplomatic, noii generații de tineri, dornici de a-și servi țara cu devotament, pasiune și profesionalism. Ne propunem ca prin acest Institut diplomatic să putem forma și specializa cadrele MAEIE astfel încât fiecare diplomat, detașat într-o misiune diplomatică în străinătate, să cunoască  limba de comunicare a statului de acreditare, precum și politicile comercial-economice ale țării de reședință.

Vom încerca să fim pregătiți pentru momentele astrale în diplomație, adică să oferim țării o elită de diplomați profesioniști, charismatici și care să își poată asuma actul decizional, într-un context mondial complex, astfel încât să nu fie marginalizată o țară mică, precum este Republica Moldova, fiindcă orice subiect de drept internațional merită a fi respectat, auzit și apreciat, ori de câte ori se va impune inteligent pe arena internațională.

T.: Vă mulțumim.

T.U.: Și eu vă mulțumesc pentru interesul portalului Dvs. manifestat constant față de politica externă a Republicii Moldova.

Andriana Cheptine

Notă: Republicat din data de 27 februarie 2018.

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2018”?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...