[ X ]
Important18 Februarie 2018 06:10

(INTERVIU) Igor Dodon: Vom obține victorii în toate marile bătălii politice care se vor da în 2018

Interviu cu Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon

Dle Preşedinte, dacă v-aş ruga să faceţi o caracteristică de ordin general anului 2017, care ar fi aceasta?

A fost un an destul de dificil pentru ţară, în care am reuşit totuşi să înregistrăm multe rezultate bune, dar am avut parte şi de conflicte dintre instituţii, dintre Preşedinţie şi majoritatea parlamentară.

În 2017, guvernarea democrată a eşuat în ceea ce priveşte creşterea economică şi nici n-a reuşit să asigure un echilibru în societate. Mai mult ca atât, guvernanţii au suferit eşec şi în ceea ce numesc ei proces de integrare europeană, iar cel de-al V-lea Summit al Parteneriatului. Estic e o dovadă elocventă în acest sens. Cel mai grav însă este faptul că frica lor faţă de un preşedinte ales direct de către cetăţeni i-a determinat să blocheze multe procese importante, să dezbine societatea pe criterii false, să ţină lumea într-o stare de presiune şi tensiune permanentă, provocând nemulţumire şi incertitudine.

Ce aveţi în vedere?

Mă refer, în primul rând, la conflictele dintre instituţiile statului, generate de dorinţa majorităţii parlamentare de a impune viziunea proprie în legătură cu mai multe subiecte de ordin intern sau extern. Un motiv este şi dorinţa şi insistenţa Partidului Democrat de a prelua controlul asupra instituţiei prezidenţiale. Pentru că nu a reuşit să mă domine politic, guvernarea a recurs la pârghiile sale juridice. Am fost cu toţii martori cum democraţii au făcut tot posibilul pentru a tăia din atribuţiile şefului statului. Iar Curtea Constituţională nu a avut decât rolul de simplu instrument juridic.

Majoritatea iniţiativelor mele pe plan intern au fost blocate sau boicotate de Parlament sau Guvern, unele chiar au fost preluate, cum ar fi reformele în educaţie cu privire la BAC, stoparea procesului de optimizare a instituţiilor de învăţământ, multiple iniţiative cu caracter social. Guvernanţii au blocat iniţiativa mea de desfăşurare a unui referendum naţional, fiindcă ştiau că cetăţenii vor fi în număr copleşitor de partea mea. Ei m-au ameninţat cu impeachmentul, dar au înţeles că vor pierde şi au renunţat la idee.

Prin aceste acţiuni împotriva Preşedintelui republicii, guvernarea a creat şi mai multă incertitudine şi nemulţumire în societate. A arătat, într-un fel, că nu respectă alegerea poporului.

Bine, dar cum se explică faptul că în aceste condiţii încrederea oamenilor în instituţia prezidenţială a crescut?

Într-adevăr, în perioada actuală, care este destul de complicată, încrederea oamenilor în instituţia prezidenţială a crescut de 14 ori – peste 51% dintre cetăţenii decişi au încredere deplină în şeful statului. Toate acestea demonstrează că oamenii nu s-au lăsat induşi în eroare de manipulările guvernării, ci s-au orientat corect, dovedind că au un nivel înalt de maturitate politică. Doresc să remarc că, în prezent, Preşedintele Republicii Moldova este singura persoană, iar instituţia prezidenţială este unica instituţie de stat care dispun nu doar de legalitate, dar şi de legitimitate deplină.

Încrederea oamenilor a crescut şi datorită faptului că am efectuat neîncetat vizite în raioane şi am purtat discuţii cu oamenii. Pe parcursul anului am vizitat 154 de localităţi, realizând proiecte sociale cu impact direct pentru cetăţeni, de care au beneficiat peste 75 000 de persoane.

Poate fi considerat conflictul dintre Dvs. şi guvernare ca unul bazat pe criterii geopolitice?

Mai corect ar fi de spus că frica lor politică faţă de Preşedinte a fost suplimentată de frica geopolitică faţă de Rusia. A trebuit să depun personal eforturi considerabile pentru ca politica rusofobă a guvernării să nu dăuneze iremediabil relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă. Consider că mi-a reuşit această misiune, deloc uşoară.

În 2017 am reuşit să deblochez exporturile spre Rusia, am obţinut condiţii de lucru în Rusia pentru sute de mii de muncitori moldoveni, am lansat un proces efficient de negocieri cu Transnistria, care deja a dat rezultate.

Vă spun cu toată convingerea, dacă nu interveneam personal la nivel înalt, politica rusofobă a guvernării ar fi avut urmări grave, greu de estimat în plan economic şi social.

Care au fost reperele de care v-aţi condus în 2017, în primul Dvs. an de mandat, din punctul de vedere al politicii interne?

Cred că acest lucru s-a văzut clar, dar, dacă ar fi să le enumăr, aş puncta: consolidarea statalităţii şi identităţii moldoveneşti; asigurarea securităţii şi neutralităţii statului; elaborarea legilor, programelor, strategiilor de dezvoltare ale statului; activitatea în raioanele ţării şi dialogul cu cetăţenii.

La primul capitol aş menţiona că, în 2017, au fost realizate zeci de acţiuni menite să contribuie la fortificarea statalităţii şi identităţii noastre moldoveneşti, cum ar fi: propunerea de instituire a zilei de 2 februarie drept Ziua Statalităţii Moldovei, dar şi instituirea drapelului istoric al Moldovei ca simbol naţional; au fost expediate demersuri în adresa Guvernului şi a Ministerului educaţiei, culturii și cercetării privind substituirea, în curriculum şcolar, a disciplinei „Istoriei Românilor” prin disciplina „Istoria Moldovei”; în momentul de faţă, la iniţiativa şefului statului se elaborează conţinutul noilor manuale de istorie (Istoria Moldovei) pentru instituţiile de învăţământ din ţară. A fost distribuită în majoritatea instituţiilor de învăţământ din ţară cartea „Istoria Moldovei” în trei volume, editată în 2016, cu susţinerea Campaniei Naţionale „Iubesc Moldova”, dar şi cu sprijinul meu nemijlocit.

Au fost înfăptuite, sub auspiciile Preşedintelui, lucrările privind realizarea documentarului televizat în trei episoade „Istoria Moldovei” (primele două episoade, după prezentarea recentă, deja au fost vizualizate de peste 1 milion de cetăţeni cumulativ). A fost elaborat proiectul de lege privind interzicerea unionismului în toate formele sale. Pe 2 decembrie 2017, am sărbătorit o sută de ani de la crearea Republicii Democrate Moldoveneşti; în premieră pentru Republica Moldova, au fost organizate ample acţiuni şi un eveniment grandios la Palatul Republicii, dedicate acestei aniversări etc.

Şi la al doilea capitol?

Aici aş aminti de faptul că am retras din Parlament proiectul Strategiei securităţii naţionale şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, elaborate în perioada mandatului fostului preşedinte, deoarece conţinutul lor nu corespundea schimbărilor substanţiale care au avut loc în mediul naţional, regional şi internaţional de securitate.

Un accent sporit în acel document era acordat colaborării strânse cu NATO, or, eu pledez pentru păstrarea neutralităţii.

De asemenea, a fost creată comisia, în component nouă, pentru elaborarea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, care să corespundă intereselor naţionale, statutului de neutralitate, consolidării statalităţii şi modernizării Republicii Moldova.

În ce priveşte relaţiile cu NATO, am propus ca acestea să aibă la bază următoarele principii: respectarea inviolabilităţii frontierelor Republicii Moldova recunoscute la nivel internaţional, respectarea statutului constitutional de neutralitate permanentă al Republicii Moldova, respectarea intereselor reciproce în cadrul dialogului, participarea Moldovei la operaţiunile de pacificare sub egida ONU.

Câte legi a „livrat” Preşedinţia în acest an?

În cadrul instituţiei prezidenţiale au fost elaborate sau se află în proces de elaborare 57 de proiecte de legi/programe. Unele dintre acestea au fost transmise Parlamentului pentru examinare şi adoptare. Cele mai importante ţin de: abrogarea legii cu privire la „furtul miliardului”, prin care cetăţenii au fost impuşi să restituie banii furaţi din sistemul financiar-bancar; anularea majorării vârstei de pensionare; indexarea pensiilor de două ori pe an şi majorarea acestora până la nivelul minim de trai, precum şi stabilirea unui termen minim garantat de ridicare a pensiei de către urmaşi în cazul decesului prematur al beneficiarului pensiei pentru limita de vârstă etc.

Doresc să menţionez, că majoritatea proiectelor de legi/programelor propuse de către Preşedinte sunt şi un rezultat al dialogului permanent pe care-l am cu cetăţenii. Reiterez, că în 2017 am vizitat 154 de localităţi şi am avut întrevederi cu peste 12 000 de persoane. De asemenea, Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova a recepţionat 3 872 de petiţii, număr ce este de cinci ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă din mandatul precedent.

Alte 524 de persoane au fost primite în audienţă, în orele de primire a cetăţenilor, organizate cu regularitate în instituţia prezidenţială. În această ordine de idei menţionez că, în premieră, în mod regulat, sunt organizate Zilele Uşilor Deschise atât la Reşedinţa de Stat, cât şi la Reşedinţa de la Condriţa. Sute de copii şi tineri au vizitat reşedinţele de stat în ultima perioadă.

Dar în plan extern, care a fost tabloul activităţii Dvs. în 2017?

Menţionam în raportul privind activitatea în primul an de mandat, că în 2017 am efectuat vizite oficiale în Federaţia Rusă, Republica Azerbaidjan, Republica Armenia. Totodată, 16 vizite de lucru au fost efectuate în Regatul Belgiei, Republica Kârgâză, Republica Turcia, Ungaria, Republica Belarus, Turkmenistan, Republica Italiană şi Vatican, Republica Elenă, Republica Islamică Iran şi Federaţia Rusă.

În această perioadă am avut întrevederi cu 14 şefi de state, 6 întrevederi – cu preşedinţi de parlamente, 7 întrevederi – cu prim-miniştri. De asemenea, am avut întrevederi cu preşedinţii Consiliului European, Parlamentului European, Comisiei Europene, Colegiului Comisiei Economice Euroasiatice, Secretariatului Executiv CSI, Adunării Interparlamentare CSI, cu Secretarul adjunct al NATO, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, cu mai mulţi comisari europeni şi miniştri de externe din diferite state, oficiali de rang înalt ai Consiliului Europei, FMI, OSCE, Comisiei de la Veneţia, Băncii Mondiale etc.

În cadrul tuturor acestor întâlniri am promovat interesele Republicii Moldova şi mă bucur că am reuşit să contribui la soluţionarea mai multor chestiuni importante, în special a problemelor legate de relaţia cu Federaţia Rusă, care afectau grav agenţii economici şi cetăţenii noştri.

O prioritate declarată a Dvs. este relaţia cu Diaspora. Ce aţi reuşit din acest punct de vedere?

Vreau să vă amintesc că, în premieră pentru instituţia prezidenţială, a fost instituită funcţia de consilier pentru relaţiile cu diaspora, prin care s-a urmărit înlesnirea comunicării cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti, realizarea proiectelor şi programelor de susţinere a acesteia, facilitarea procesului de participare a concetăţenilor la luarea deciziilor, interacţiunii cu instituţiile de stat din ţară şi de peste hotare.

De asemenea, în 2017, la iniţiativa Preşedintelui, pentru oficialii de rang înalt din Republica Moldova au fost organizate, în premieră, 9 întrevederi cu diaspora în statele de destinaţie. Întâlnirile au avut loc în Federaţia Rusă (Moscova, Sankt-Petersburg, Soci), Regatul Belgiei (Bruxelles), Republica Italiană (Padova, Roma), Azerbaidjan (Baku), Republica Turcia (Istanbul), Ungaria (Budapesta), Republica Belarus (Minsk), la care au participat peste 2450 de concetăţeni.

Tot în 2017 am lansat mai multe proiecte destinate diasporei precum: stagii de practică în cadrul Aparatului Preşedintelui; difuzarea informaţiilor privind disponibilitatea posturilor de muncă vacante, îndeosebi cele care necesită o calificare înaltă, în cadrul întreprinderilor cu capital străin din Republica Moldova etc.

Ce aţi reuşit în 2017 din punctul de vedere al soluţionării problemei transnistrene?

Pe această dimensiune am început un proces foarte serios de negocieri. În 2017 au fost organizate două întrevederi cu liderul transnistrean: pe 4 ianuarie şi 30 martie.

De asemenea, cu regularitate au avut loc întrevederi cu deputaţii Sovietului Suprem, activişti, experţi, mediul academic.

Pe parcursul anului instituţia prezidenţială a participat activ la discuţiile privind deschiderea postului vamal comun în localitatea Cuciurgan, a contribuit la realizarea înţelegerii privind deschiderea traficului rutier peste râul Nistru în localităţile Gura Bâcului – Bâcioc, precum şi alte aspecte ce ţin de reglementarea transnistreană.

Aş mai aminti şi faptul că, la începutul anului 2017 au fost prezentate 8 puncte prioritare de soluţionare a problemelor locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, 4 pentru malul drept şi 4 pentru malul stâng, care ţineau de: restabilirea mecanismului de lucrare a pământului pentru locuitorii din raionul Dubăsari, care se află sub jurisdicţia Chişinăului; restabilirea telefoniei fixe; determinarea mecanismului de funcţionare a celor 8 instituţii de învăţământ şcolar de pe teritoriul Transnistriei care se află în subordinea Ministerului educaţiei, culturii şi cercetării de la Chişinău; aprobarea (apostilarea) documentelor (diplomelor) de absolvire a Universităţii „T. Şevcenco” din Tiraspol; asigurarea circulaţiei libere pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusive a funcţionarilor publici; înregistrarea şi eliberarea plăcuţelor de înmatriculare auto, proprietarii cărora au viza de reşedinţă în localităţile din Transnistria etc.

Plus la toate, în premieră a fost creat un mecanism coordinator la nivelul conducerii Republicii Moldova în problema reglementării transnistrene. În acest scop, în 2017 au fost desfăşurate 8 şedinţe la nivel de consilieri ai conducerii ţării, precum şi trei întrevederi ale Preşedintelui ţării, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-Ministrului. În cadrul discuţiilor au fost acceptate, analizate în detalii subiectele privind reglementarea transnistreană şi s-a avansat pe calea soluţionării acestora.

Ce aşteptări aveţi de la anul 2018?

Anul 2018 va fi unul foarte tensionat, deoarece este un an electoral, cu o miză enormă pentru ţară. Va fi anul în care identitatea noastră moldovenească, statalitatea şi neutralitatea ţării vor fi puse la grea încercare. Aceste previziuni ale mele se bazează pe o analiză realistă a situaţiei. Dar vă declar cu toată responsabilitatea, că Preşedinţia va păstra pilonii statului. Deloc întâmplător, anul 2018 l-am declarat, prin decret prezidenţial, Anul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, care a fost apărătorul statalităţii moldoveneşti.

Vă asigur că vom reuşi să rezistăm, ne vom întări poziţiile şi vom obţine victorii în toate marile bătălii politice care se vor da în 2018.

Almanah Politic 2017

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi în primul rând de la noul primar al capitalei?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online