[ X ]
Important17 Februarie 2018 15:00

(INTERVIU) Iurie Chirinciuc: Am fost, rămân și voi fi în rândurile patrioților care pledează pentru Unirea celor două state românești

Interviu cu omul de afaceri Iurie CHIRINCIUC, ex-ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor  

Dle Chirinciuc, în acest an aţi plecat din funcţia de ministru. Câte din cele planificate la început de mandat aţi reuşit să realizaţi?

Am făcut tot posibilul ca populaţia R. Moldova să conştientizeze, că direcţia noastră strategică este spre Vest şi nu spre Est. Că drumurile noastre toate duc la Bruxelles prin Bucureşti. Că avem ce învăţa de la europeni şi de la fraţii noştri. Ajungând în fruntea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, am procedat la serioase remanieri ce au avut drept obiectiv identificarea unor profesionişti capabili să facă faţă sarcinilor complexe în domeniile transportului aerian, rutier, naval şi feroviar. În toate aceste ramuri s-au înregistrat progrese, ele aflând-se în colaps până la venirea mea în fruntea Ministerului. Presa periodică a scris că am acţionat în justiţie companii străine, care ani de zile tergiversau reparaţia drumurilor. Am avut curajul să le cer să respecte banul public plătit de către omul simplu.

Care sunt cele mai mari reuşite ale Dvs. în funcţia de ministru?

Mai întâi de toate, aş vrea să amintesc cititorilor dvs. că la demisia mea din funcţie, am prezentat un amplu raport de activitate, pe care îl găsiţi disponibil în spaţiul public şi pe blogul meu personal. Consider, că toţi miniştrii ar trebui să procedeze la fel la sfârşit de mandat – să-şi prezinte raportul de activitate în faţa cetăţenilor.

Dacă este să generalizez cele menţionate în raport, atunci pot spune că mi-a reuşit:

l Să construiesc o echipă ministerială puternică;

l Să transformăm întreprinderile de stat, dar şi societăţile pe acţiuni, gestionate de către MTID, în afaceri profitabile pentru stat – în 2016, majoritatea covârşitoare a Î.S. şi S.A. subordonate Ministerului au încheiat anul cu profit;

l Să reorganizăm şi să reformăm mai multe întreprinderi de stat (MoldATSA, ASD);

l În premieră pentru Î.S. „MoldATSA”, aceasta a format în 2017 un depozit bancar de 3 mil. euro. Pierderea netă a întreprinderii în 2014 era de 29,1 mil. lei, iar în 2016 întreprinderea a încheiat exerciţiul financiar cu un profit de 2,83 mil. lei şi asta în pofida unor indicatori generatori de venit care s-au redus de trei ori din 2014 până în 2016;

l Ne-a reuşit să scoatem Compania aeriană „Air Moldova” din pierderea înregistrată în 2015. Deşi a încheiat exerciţiul financiar din 2015 cu o pierdere de 226,9 mil. lei, „Air Moldova” a reuşit să înregistreze profit de 8,58 mil. lei în anul 2016, iar în primele 4 luni ale anului 2017 veniturile încasate de către Î.S. „Air Moldova” au crescut cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

l Am reuşit să creăm toate condiţiile necesare pentru repartizarea obiectivă şi transparentă a autorizaţiilor de transport, inclusiv a celor de tip CEMT;

l Pentru prima dată a fost începută adevărata luptă cu transportul ilicit;

l Abia după 20 de ani de la semnarea de către Republica Moldova a Acordului cu privire la reglementarea reciprocă a transportului internaţional auto de pasageri şi mărfuri, s-a stabilit un cadrul legal pentru transportul auto între Republica Moldova şi Italia;

l A fost majorat de patru ori numărul de autorizaţii de transport internaţional de marfă pentru transportul către Kazahstan;

l Am reuşit să creştem considerabil numărul de autorizaţii de transport pentru Ucraina în conformitate cu cererea de export a grânarilor autohtoni, dar şi să iniţiem discuţii referitoare la liberalizarea transportului auto de mărfuri dintre cele două state.

Multe alte lucruri importante am reuşit, dar nu ştiu dacă e cazul să le înşirui pe toate aici, cu atât mai mult că, după cum spuneam, ele sunt parte a acelui raport pe care l-am prezentat la plecarea din funcţie.

Aveţi careva regrete legate de mandatul de ministru?

Îmi pare rău că nu am reuşit să prezint Guvernului şi să discutăm la modul concret strategia de integrare a infrastructurii celor două state româneşti în cadrul unui amplu proiect ce ar fi adus un plus de garanţii, că R. Moldova este orientată spre Vest, dar nu spre Est. Îmi pare rău că nu voi realiza proiectul de reparaţie a drumurilor locale, finanţat de către Banca Mondială. Vreau să văd oamenii simpli încrezători în viitorul european al R. Moldova. Dezvoltarea infrastructurii este unul dintre cele mai concludente exemple că lucrurile se schimbă şi că satele noastre au şansa să renască prin copiii lor, reveniţi acasă, capabili să iniţieze o afacere şi datorită faptului că au parte de drumuri practicabile.

Ce părere aveţi despre desfiinţarea Ministerului pe care l-aţi condus din 2015 până în 2017?

Noua reformă a Guvernului m-a făcut să mă conving de faptul că nu se înţelege importanţa Ministerului pe care l-am condus şi care, prin comasarea cu Ministerul Economiei, va duce la apariţia unui mamut greu de controlat şi gestionat. Problemele din transporturi necesită soluţii imediate! În cazul lipsei de agilitate şi promptitudine în administrarea subiectelor ce ţin de transporturi şi de infrastructură, riscăm să creăm mai multe constrângeri care nu vor putea fi soluţionate decât printr-o altă structură a Guvernului. Din păcate, aceste experimente ne costă mai mult decât ne putem imagina, dar, pentru moment, ambiţiile politice sunt mult mai importante decât orice argument, e păcat, însă nu va dura mult şi agenda ascunsă va fi dată pe faţă. Să dea Domnul să fim gata să acţionăm atunci.

R. Moldova este un stat necunoscut. Ca să fim văzuţi, apreciaţi în toată frumuseţea şi splendoarea noastră naţională avem nevoie de drumuri bune, de căi foarte rapide, de aeroporturi moderne. La ora actuală tergiversarea luării unor decizii este cea mai mare deficienţă a unei guvernări. În acest sens consider, că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor trebuia să fie o structură independentă, capabilă să reacţioneze rapid, oportun, să fie, dacă vreţi, un organism capabil să ridice gradul de civilizaţie al cetăţenilor prin asigurarea mobilităţii lor. Eu consider că, odată cu demararea proiectului Intermarium, adică al celor trei mări – Mediterană, Neagră şi Baltică, proiect ce presupune edificarea infrastructurii drumurilor prin acordarea de sute de miliarde de dolari de către SUA pentru Europa de Est, parte a căruia va fi şi R. Moldova, Ministerul trebuie să fie o structură absolut independentă. Motivul e lesne de înţeles: Ministrul trebuie să-şi asigure răspunderea juridică pentru realizarea proiectelor, să contracareze corupţia şi să nu admită birocratizarea inutilă a unei direcţii prioritare de dezvoltare pentru un stat în tranziţie, de vocaţie europeană. Din aceste raţiuni mi-am prezentat demisia din închisoare ca deţinut politic în semn de protest faţă de introducerea votului mixt. PL şi-a retras miniştrii de la guvernare pentru faptul că una dintre componentele coaliţiei de guvernare nu a respectat recomandările Comisiei de la Veneţia, punând sub semnul întrebării viitorul european al R. Moldova.

În 2017 aţi trecut şi printr-o situaţie mai puţin plăcută – practic aţi fost înlăturat din funcţie la un moment dat. Aţi putea deschide parantezele referitor la acea perioadă?

Am contestat decizia judecăţii la Curtea de Apel Chişinău. Dacă judecătorii acestei instanţe nu-mi vor da dreptate, voi apela la Curtea Supremă de Justiţie şi, ulterior, la CEDO. Vă asigur, la CEDO nu voi aştepta ca dosarul să fie examinat pe parcursul a 10 ani, ci voi insista să fie examinat în regim de urgenţă. Datorită faptului că sunt deţinut politic al regimului, cred că voi reuşi să conving magistraţii. Sper, însă, să nu se ajungă până acolo.

Nu regretaţi că aţi venit în politică? Dacă aţi putea întoarce timpul înapoi, ce decizie aţi lua referitor la politică?

Eu nu am venit în politică. Eu fac politică de când mă ştiu. Dacă, desigur, considerăm că lupta pentru grafie latină, limbă, pentru independenţă este o condiţie supremă pentru libertatea unui om. În situaţia în care în R. Moldova se află o armată străină, datoria fiecărui cetăţean este să facă politică de calitate pentru a-şi elibera pământul. Eu, la fel ca şi colegii mei din PL, consider că e timpul să facem politică realistă. Iar politica realistă astăzi, aici şi acum, e posibilă doar în contextul Reîntregirii. Pentru aceasta trebuie să le explicăm, inclusiv minorităţilor etnice avantajele aflării fortuite
în UE.

Aveţi careva planuri de viitor legate de politică?

Eu fac politică în măsura în care îmi pot ajuta poporul. Am fost, rămân şi voi fi în rândurile patrioţilor care pledează pentru Unirea celor două state româneşti sau pentru admiterea în doi-trei ani a R. Moldova în UE, care tot Unire se va numi. Ca politician consider ca ambele variante sunt valabile. Pe acest domeniu concret îmi voi axa activitatea politică.

Ce aşteptări aveţi legate de 2018?

Vreau să cred, că se va reuşi crearea unui front naţional ce va aduce în viitorul parlament deputaţi capabili să aprecieze corect momentul politic dificil, traversat de R. Moldova la ora actuală. Intrăm în Centenarul Unirii şi noi, liberalii, vom face tot ce ne stă în puteri pentru a explica populaţiei că unica soluţie pentru a avea un nivel de trai decent, a fi în siguranţă, e în mâinile sale proprii. Referendumul eşuat privind revocarea colegului nostru, a Primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă demonstrează, că poporul s-a maturizat din punct de vedere politic. Sunt sigur, că anul 2018 va fi unul decisiv pentru înfrăţirea noastră prin legi adoptate în parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău.

Almanah Politic 2017

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi de la următoarele alegeri parlamentare?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online