[ X ]
Important13 Februarie 2018 06:30

(INTERVIU) Igor Munteanu: Lipsa unei politici de stat coerente face din RM o victimă sigură a erorilor și capcanelor strategice

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Directorul Executiv al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Igor Munteanu, a oferit mai multe detalii despre apelul recent lansat cu privire la respectarea „liniilor roşii” în procesul de reglementare transnistreană de către autorităţile Republicii Moldova.

T.: Dle. Munteanu, recent ați lansat un apel cu privire la respectarea „liniilor roşii” în procesul de reglementare transnistreană de către autorităţile Republicii Moldova, în care semnalați că Guvernul RM nu are o viziune strategică în raport cu Transnistria. Ce credeți că a împiedicat în acești ani elaborarea acestei viziuni?

I.M.: Aveți dreptate. Guvernul RM nu are o politică de stat coerentă, asumată politic, construită pe normele Constituției sale, care să asigure o reglementare durabilă și democratică. Lipsa ei face din RM o victimă sigură erorilor și capcanelor strategice, deopotrivă cu acțiunile tot mai obraznice ale unor grupuri de lobbiști transnistreni, tot mai activi la Chișinău și înrăiți în proiectarea de malversațiuni politice. Unii dintre ei aproape nu coboară de pe sticla unor posturi tv cu pretenții. Ai uneori impresia că-ți vor servi „diplomație populară” și din frigider. Cum să-l uităm pe „pribeagul” Șevciuc, care s-a bucurat de mega-protecție după ce ne-a înjurat ani în șir, sifonând zeci de milioane de dolari, evident, pentru cauza propășirii regimului. Și a produselor de cosmetică pentru Ștanschi.  Mulți politicieni de la Chișinău au acceptat să le picure cu regularitate bani din tranzacții cu businessul transnistrean, protejat la cel mai înalt nivel, fie că vorbim de oțelăria de la Râbnița (MMZ), fie de electricitatea de la Cuciurgan sau de masivele importuri de spirt, produse alimentare, textile și alte tipuri de comerț, de pe care și-au scos smântâna grupuri influente de afaceriști moldoveni și ruși. Corupția a împiedicat elaborarea unei politici naționale în vederea reglementării conflictului transnistrean; al doilea factor ar fi însă – pistele false sau narativele (ideologemele) create de către anumiți consultanți politici pentru a spăla mințile oamenilor, demobilizând elitele politice din RM de la singurul proiect de care ar trebui să fie responsabili – proiectul de a defini și apăra interesul național. Să vă dau exemplul câtorva narative false de care abundă piața mass media din RM: #1 „conflictul din 1992 a fost provocat de naționaliștii moldoveni”, #2 „misiunea de pacificare rusă în RM este un exemplu de succes”, #3 „trupele rusești în regiune sunt un factor de stabilitate”, #4 „PMR s-a „realizat” ca un proiect durabil”, etc. Toate aceste idei sunt fundamental false, sunt mincinoase în esența lor. Se știe foarte bine că, economia transnistreană se găsește întru-un dezastru și haos deplin, în ciuda pompării a zeci de miliarde de dolari dinspre Rusia prin Moldova Gaz, dar și prin agențiile rusești de cooperare cu compatrioții lor (Rossotrudnichestvo) spre acest regim ilicit (statelet). Nu există nici o dovadă că tensiunile interetnice sau naționaliste au stat ori mai stau la baza separatismului local. Și cu toate acestea zi de zi aceste falsități ideologice sunt bătute în capul și urechile publicului din RM prin campanii ale lobbiștilor transnistreni, cei care speră și cred sincer probabil că RM este o parte a „lumii ruse”, și că cel mai optimal model de dezvoltare este de a transforma RM într-o confederație moldo-transnistreano-găgăuză, sub patronat rusesc. Evident, lobbiștii transnistreni nu fac voluntariat și munca lor este susținută de largi trusturi de presă plătită din bani iliciți, în lipsa unei politici a statului.

T.: Cum credeți, de ce RM a solicitat ca subiectul privind retragerea trupelor din Transnistria să fie transferat pe o perioadă nedeterminată pe agenda ONU?

I.M.: Cel mai probabil – pentru că nu exista suficient sprijin pentru promovarea unei Rezoluții de acest gen în condițiile în care alte delegații muncesc luni în șir, ridică subiectul dorit prin evenimente și negocieri, rezonanță în presa internațională, discuții la cel mai înalt nivel, etc. Pot fi și alte motive despre care ar trebui să comunice diplomații vizați.

T.: În Apel insistați ca autoritățile RM să folosească în relația cu Tiraspolul termenul „regiunea transnistreană – teritoriu ocupat”. Nu va bloca aceasta orice fel de negocieri?

I.M.: Am auzit acest tip de argument din partea unor lobbiști transnistreni. Nimeni nu a anulat Constituția RM și legislația națională adoptată în scopul reglementării modelului de devoluție permis de legea supremă. Negocieri de dragul negocierilor avem berechet. Fără consistență și scopuri clar formulate, aceste negocieri sunt ca niște proiectile nedirijate (unguided missiles) care pot să îngroape pe cei care le lansează. Am cerut întotdeauna oficialilor implicați în negocieri să nu se lase copleșiți de sirenele „părților mediatoare” și cu atât mai mult de lobbiștii transnistreni, care sunt purtătorii unor campanii de manipulare și dezinformare, după cum o face Svetlana Gamova de la Nezavisimaia Gazeta sau E. Sholari de la newsmaker.md, și alte grupuri de propagandiști în slujba revizionismului rusesc. Aceștia sunt cei care obstrucționează gândirea critică și ridică osanale „realităților existente”, care include și păstrarea nealterată a trupelor regulate rusești în RM, care garantează în acest fel un status quo beton și regimului separatist de la Tiraspol. Personal, cred că retragerea trupelor din RM este un subiect esențial în procesul de reglementare. Trupele rusești de ocupație, așa cum ele pot fi interpretate din Decizia Curții Constituționale, nu au nici un statut legal recunoscut de Chișinău, mai ales că în loc de a se ocupa de paza depozitelor de muniții și tehnică blindată, acestea se ocupă de instruirea capacităților militare pentru așa zisa „armată transnistreană”, iar militarii GOTR sunt rodați cu regularitate prin structurile de apărare și securitate ale PMR, oferindu-li-se salarizare, echipament, tot ceea ce contravine flagrant statutului de mediator al Rusiei în procesul de negocieri.

T.: De asemenea, în Apel folosiți termenul „veste de salvare pentru regimul separatist”. Ce aveți în vedere?

I.M.: Am mai spus – acest regim nu ar putea supraviețui mai mult de o lună dacă s-ar găsi niște buni „creștini” care ar scoate pacientul (PMR) de la baloanele de oxigen de la care se alimentează. Acestea sunt: (1) consumul de gaze naturale furnizate de Moldova Gaz fără să achite un cent, iar drepturile acționarului minoritar (Guvernul RM) sunt puternic afectate prin managementul prost și acumularea de datorii istorice, (2) contractele de importuri a electricității de la Kuciurgan, cu care se laudă iresponsabil actualul locatar al instituției prezidențiale, I. Dodon, (3) importurile și exporturile care sunt lăsate să intre în enclava separatistă fără accize vamale și plata taxelor încasate de la orice alt agent economic din RM, plătitor loial de taxe și impozite. În 2017 am putut constata peste 300 de exerciții militare organizate de GOTR în tandem cu armata transnistreană. La mai puțin de 50 km de Chișinău. Trageri din mortiere, tancuri și alte echipamente. Și de ce? Pentru că anterior, în 2017, Ucraina a permis Rusiei să transporte în regiunea transnistreană 140 vagoane cu materiale de război, în 2018, urmând să fie expediate alte 40 vagoane cu destinație militară. Astea sunt doar câteva dintre „vestele de salvare” care țin la suprafață regimul secesionist, dar sunt și altele despre care vom vorbi și cu alte ocazii.

T.: Dvs. propuneți ca întreprinderile din regiunea transnistreană să plătească taxe la bugetul RM. Cum ar putea agenții economici din regiunea transnistreană să fie convinși să facă acest lucru?

I.M.: Noi considerăm că statul RM trebuie să asigure condiții egale de competiție producătorilor. Asta se referă la companiile de pe întregul spațiu economic al RM. De ce ar trebui ca statul RM să discrimineze producătorii săi din agricultură oferind companiilor transnistrene dreptul de a-și comercializa produsele fără a achita taxe? Ca principiu, orice companie transnistreană înregistrată conform legislației RM trebuie să achite taxe. Altfel – stimulăm corupția, eschivarea de la impozite și creăm un regim care asigură resurse scopurilor separatiste. În 2017, comerțul extern al regiunii transnistrene a ajuns la 1,685 mlrd $, cu o creștere de 15% față de 2016. Cui îi servește un regim fiscal care reține toate impozitele în haznaua regimului secesionist, câtă vreme povara menținerii și dezvoltării Agendei de Asociere stă pe umerii Republicii Moldova. Avem nevoie de o condiționalitate cu scopuri precise și rezultate care să nu devieze de la cursul de a face din comunitatea de business din regiune un partener al statului, și nu un trântor. Să știți însă că cel mai mult se enervează pe subiectul achitării taxelor anume lobbiștii transnistreni și nu companiile private din această regiune, ultimii fiind mult mai realiști și mai interesați de re-integrarea RM. De ei avem nevoie în cadrul unei politici unitare a statului, și nu de țambalagii plătiți de Sherrif și de alte rețele dubioase. De ce – pentru că odată fiind clarificate relațiile dintre bugetul RM și companiile exportatoare din regiunea transnistreană nu mai au sens mega-structurile administrației secesioniste, pe care nici măcar statul rus nu le mai poate întreține în acest moment. Pe măsură ce vom rezolva economic relațiile dintre maluri, vom putea descâlci și sistemul nervos al structurilor militar-securiste din regiune.

T.: Cum ar putea fi oprită militarizarea continuă a regiunii transnistrene, despre care atenționați în Apel? În Apel cereți o politică de condiționalități democratice în ceea ce ține de regiunea transnistreană. Ați putea da mai multe detalii?

I.M.: Militarizarea regiunii transnistrene reprezintă principalul obstacol în calea păcii și reintegrării acesteia în RM. Militarii din GOTR sunt dușmănoși față de RM pe teritoriul căreia se găsesc și nu doar pentru că poartă arme care pot să împuște, dar și pentru că sabotează prevederile mai multor acorduri care prevedeau ca tehnica de luptă și militarii străini să fie evacuați necondiționat și complet din RM. Autoritățile RM trebuie să aplice un regim restrictiv mai dur față de cei care servesc în trupele militare rusești și armata transnistreană, nu s-o facă pe struțul, gândindu-se că oricum nu contează ce spunem noi. Numim regiunea ca fiind „teritoriu ocupat” (prin Decizia Curții Constituționale a RM), dar nu spunem cine îl ocupă! Adică – decizia Curții cu privire la alegerea directă a șefului statului ne place și atunci o executăm, iar decizia cu privire la „teritoriul ocupat” creează obstacole în calea negocierilor, unde-i logica? Anunțăm intenția de a blama prezența trupelor rusești pe teritoriul RM printr-o Rezoluție la ONU și cu toate acestea aplicăm o poziție laxă (besshrebetnaia) față de militarii ruși și angajații trupelor de securitate ruso-transnistrene care se plimbă liber prin Chișinău ca prin curtea proprie, ajung (aproape) liber prin Aeroportul Internațional Chișinău ca în turnee gastronomice și sunt serviți de către companii înregistrate în RM bucurându-se de mai multă libertate de cât ar avea la Magadan sau în orice altă regiune rusească. Până când, dlor, până când? Din 2016, VPM D. Rogozin a deschis o Școală Militară suvorovistă la Tiraspol, finanțată generos de MAP rus, care recrutează inclusiv tineri de pe malul drept al Nistrului, iar autoritățile nu văd în această instituție nici un pericol. Ar trebui să se știe clar că RM are interese naționale care-i sunt afectate prin staționarea ilegală a trupelor rusești în regiune și că mai ales în ultimii 15 ani am asistat la întărirea unei baze militare rusești în Transnistria.

T.: De asemenea, vorbiți despre noi planuri negociate pe sub masă. Deschideți, vă rog, paranteze la acest capitol?

I.M.: Există mai multe semnale despre apariția unor planuri care ne vizează și pentru care, oricând, s-ar putea găsi idioți utili care să le servească. Vă mai amintiți de echipa de zgomote care-au „moșit” planul Kozac-1, pe sub masă, prin vizite prelungite la Moscova și alte capitale, ieșit sub penița maeștrilor Surkov și Tkaciuc. Asemenea planuri nu apar într-un stat democratic, în care instituțiile statului nu sunt virusate de interese obscure, iar interesul național stă în capul mesei. Alta-i povestea cu RM în care tot felul de aventurieri s-au ocupat de fantezii politice – și vedeți că avem până în acest moment un regim separatist în Transnistria, iar Ucraina se află în război după aventurile militare ale Rusiei și anexarea Crimeii din mai 2014. Lobbiștii transnistreni de la Chișinău își doresc o hibridizare între RM și PMR și nu pun nici un preț pe interesele cetățenilor acestei țări, pe interesul național. Vă mai amintiți cum un fost PM sugera să dăm în arendă Transnistria Rusiei și să scoatem bani din asta ca din orice afacere. Asta-i stilul lobbiștilor – tranzacționarea interesului național contra oricăror resurse alocate în acest scop. De ce nu ar face asta și niște oficiali europeni cu „prietenii istorice cu Ministru Lavrov”, după cum se confesa recent F. Frattini la sfârşitul anului trecut. Este un lucru „cel puțin nediplomatic”, nota Anneli Ute Gabanyi într-un interviu pentru RFERL, ca un reprezentant al OSCE, care ar trebui să fie neutru conform statutului imparțial, să dea preferință uneia dintre părțile la procesul de negocieri, sugerând că ar fi dispus să colaboreze cu Rusia în detrimentul intereselor RM. Atunci când știi ce presiuni uriașe exercită Rusia asupra RM, perpetuând trupe militare ilegale, sponsorizând regimul separatist, consultându-l și oferind pe conveier pașaportizare rapidă populației prinsă ca într-o meninghe de regimul militarizat de ocupație. Altfel spus – un start prost pentru Frattini pe subiectul transnistrean, și prost și pentru alți oficiali ai OSCE, care se lasă prostiți de lobbiștii transnistreni, alias ruși, să sperăm însă că nu pentru mult timp.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi de la anul politic 2018?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online