[ X ]
Comentarii10 Februarie 2018 16:00

(COMENTARIU) Efectele activizării curentului unionist 

Anul 2018, fiind anul în care se împlinesc o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România, după cum şi era de aşteptat, e marcat de o activizare semnificativă a unioniştilor. Şi această activizare se manifestă nu doar la nivel de partide şi organizaţii obşteşti, ci şi la nivel de localităţi, cetăţeni. Unele localităţi au adoptat deja declaraţii simbolice de unire cu România. Însă, activizarea curentului unionist a generat şi o serie de efecte secundare la care mă voi referi în rândurile de mai jos.

Primul efect – opţiunea unionistă şi-a găsit expresie şi la nivelul administraţiei publice locale. În premieră absolută, în Republica Moldova au început să fie adoptate decizii cu tentă unionistă de către aleşii locali. Până acum acest lucru îl făceau doar partidele şi unele organizaţii ale societăţii civile. Această nouă manifestare duce opţiunea unionistă pe o filieră absolut nouă – cea teritorială, locală, scoţându-i în prim plan, pe post de promotori ai unirii, pe aleşii locali.

Al doilea efect – opţiunea unionistă se apropie de cetăţeanul simplu. Până acum, unui om de rând, în special de la ţară, despre unire îi vorbeau doar politicienii şi reprezentanţii asociaţiilor obşteşti. În premieră absolută, cetăţeanul de rând primeşte mesaje pro-unire de la liderii săi locali, pe care-i cunoaşte personal şi în care are o încredere mai mare decât în partide sau în politicienii din capitală.

Al treilea efect – partidele unioniste au fost împinse uşor spre tuşă. Or, chiar dacă curentul unionist s-a activizat şi putem vorbi de o creştere a ponderii sale electorale, nu a crescut şi rating-ul formaţiunilor politice ce se declară unioniste. E şi o dovadă că obiectivul unirii migrează din zona politicului în zona cetăţenească. Aceasta prezintă anumite beneficii pentru curentul unionist, deoarece el poate deveni mişcare de masă, cetăţenească, dar, totodată, şi unele riscuri, căci, nefiind ancorat politic, curentul unionist nu va putea genera şi soluţii de ordin politic pentru realizarea obiectivului său.

Al patrulea efect – activizarea curentului unionist a pus într-o situaţie delicată mai multe partide pro-europene cu pondere – PD, PAS şi PDA. Or, în noua polarizare ce se prefigurează tot mai clar (unionişti şi statalişti), aceste partide riscă să-şi piardă o parte din susţinători. Acum ele se văd impuse să facă un pas în întâmpinarea curentului unionist şi să vină cu soluţii pentru acesta.

Al cincilea efect – activizarea curentului unionist a consolidat curentul statalist, care şi aşa era majoritar. În replică la acţiunile unioniştilor, mai multe localităţi au venit cu declaraţii în sprijinul independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. Nu este exclus că în perspectivă activizarea stataliştilor ar putea conduce la o plafonare a creşterii curentului unionist, fiind stabilite linii de demarcare clare, ce vor separa două segmente importante ale societăţii din Republica Moldova.

Al şaselea efect – stânga politică, în special PSRM, şi-a consolidat serios poziţiile electorale şi şi-a sporit şansele de câştig în următoarele alegeri parlamentare. În condiţiile în care polarizarea în RM se făcea pe principiul: pro-europeni şi pro-Est, maximum pe ce puteau miza socialiştii era aproape jumătate din electorat. Acum când polarizarea are loc pe principiul: unionişti-statalişti, PSRM poare miza lejer să obţină mai mult de jumătate din voturile alegătorilor. Cel puţin, teoretic. Dar totul depinde de cum vom decurge lucrurile în continuare în direcţia respectivă.

Cu siguranţă activizarea unioniştilor în continuare poate genera şi alte efecte. Vom reveni la temă pe măsură ce aceste efecte îşi vor face simţită prezenţa.

Dumitru Spătaru

Sondaj

  • Cine are nevoie de presă liberă în Moldova?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...