[ X ]
Editorial4 Ianuarie 2018 07:00

Ce mi-a spus un jurist despre demisia Premierului Pavel Filip

În ultimele zile, unul dintre cele mai discutate subiecte politice este dacă va demisiona sau nu Premierul Pavel Filip după recentele remanieri guvernamentale. Şi acest subiect se discută chiar dacă Partidul Democrat de nenumărate ori a declarat că Pavel Filip îşi va duce mandatul la bun sfârşit, iar Speakerul Andrian Candu a spus-o direct că Vlad Plahotniuc, liderul PDM (numele căruia cel mai des este vehiculat în contextul acestei funcţii) nu-şi doreşte să devină şef al Cabinetului de miniştri. Şi dacă subiectul continuă să fie unul „fierbinte”, voi încerca să reproduc în acest material ceea ce mi-a spus un jurist, opinia căruia am ţinut să o aflu (chiar dacă nu a dorit să-i fac public numele) la tema dată.

Potrivit lui, în cazul Premierului Pavel Filip avem o „intercalare de norme politice şi juridice, care sunt interpretabile, dar care trebuie luate în calcul”. Astfel, primul aspect asupra căruia mi-a atras atenţie juristul este că acel Guvern, care a primit votul de încredere al Parlamentului pe data de 20 ianuarie 2016, nu mai există. Acel Guvern era unul de coaliţie, iar din acea coaliţie făcea parte şi Partidul Liberal. Chiar dacă legislaţia nu prevede că Premierul trebuie să ceară reconfirmarea votului de încredere după retragerea unei componente din coaliţia de guvernare sau după reconfigurarea structurii politice a guvernării, în opinia juristului, Premierul Pavel Filip ar fi trebuit să o facă. Pentru că, după schimbările menţionate, votul de încredere al Parlamentului poate fi considerat nul.

Al doilea aspect important ţine de reforma administraţiei publice centrale efectuate în vara anului curent. În urma acelei reforme, aproape jumătate din structura Guvernului a suferit modificări (numai numărul de ministere s-a redus de la 16 la 9). Chiar dacă aceste modificări au fost aprobate de Parlament, oricum juristul cu care am discutat consideră că o reformă de asemenea amploare trebuia să fie însoţită şi de o reconfirmare a votului de încredere al Parlamentului pentru Guvern. Iar faptul că acest lucru nu a fost făcut, arată (în opinia juristului) cât de departe este actualul Guvern de acel Guvern care a fost învestit în funcţie prin votul Parlamentului.

Al treilea aspect ţine de recentele remanieri guvernamentale, în urma cărora mai mult de jumătate din membrii Guvernului şi-au pierdut fotoliile, fiind înlocuiţi în funcţii. Juristul citat consideră că acest aspect este foarte important şi, chiar dacă legislaţia nu prevede expres necesitatea reconfirmării votului de încredere Guvernului, ar fi fost bine ca Executivul să treacă prin procedura respectivă „pentru a spulbera toate îndoielile privind legalitatea sa”.

În final, juristul mi-a spus că, luând în calcul faptul că din Guvernul votat pe data de 20 ianuarie 2016 a rămas doar Premierul şi trei miniştri (Alexandru Jizdan, Monica Babuc şi Octavian Armaşu), iar din structura cu care acest Guvern a pornit la drum a rămas doar jumătate, „ar fi bine ca Premierul Pavel Filip să demisioneze şi să ceară reconfirmarea votului de încredere”. În caz contrar, crede el, asupra acestui Guvern vor continua să planeze suspiciuni că este unul ce activează la limita legalităţii. Cu atât mai mult că există opinia că şi pe data de 20 ianuarie 2016 el a fost învestit în funcţie cu grave încălcări ale legislaţiei şi a normelor procedurale.

Dumitru Spătaru

Notă: Republicat din data de 21 decembrie 2017.

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2018”?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...