[ X ]
Important14 Noiembrie 2017 07:00

(INTERVIU) Anatol Ţăranu: Formatul 5+2 de minune contribuie la starea congelată a conflictului transnistrean

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Anatol Țăranu a vorbit despre recenta întrevedere a vicepremierului Gheorghe Bălan cu reprezentantul politic al Tiraspolului, cum apreciază Preşedinţia austriacă a OSCE din punctul de vedere al soluţionării problemei transnistrene, cum vede perspectivele soluţionării problemei transnistrene, dar și despre alte aspecte importante.

T.: După recenta întrevedere a vicepremierului Gheorghe Bălan cu reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitali Ignatiev, s-a creat impresia că dialogul între cele două maluri ale Nistrului se deblochează. Sunteţi unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemei transnistrene, de aceea am vrea să aflăm opinia dvs. la acest capitol.

A.Ț.: Depinde ce conținut includem în noțiunea de deblocare a dialogului în cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. După mine ultima întrevedere între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului nu va avea consecințe radicale în acest proces de reglementare. Asistăm la o acțiune de rutină în cadrul unui conflict congelat fără perspective palpabile de progres serios pe dimensiunea reglementării politice.

T.: Potrivit unor informaţii, până la finele anului curent, vom avea o reuniune în formatul 5+2. La ce să ne aşteptăm?

A.Ț.: Formatul 5+2 de minune contribuie la starea congelată a conflictului. De aici, nu ne putem aștepta la un rezultat deosebit de la o reuniune nouă în cadrul acestui format. Deocamdată putem vorbi doar despre progrese limitate în rezultatul acestor întrevederi. Mai degrabă reluarea formală a întrevederilor în formatul 5+2 favorizează Moscova și Tiraspolul care sunt cointeresați să aburească opinia publică internațională prin faptul mimării procesului de reglementare a conflictului secesionist din Republica Moldova.

T.: Putem vorbi deja de careva rezultate concrete ca urmare a introducerii controlului mixt la frontiera moldo-ucraineană?

A.Ț.: Cel mai mare rezultat vizibil deocamdată este starea de enervare sporită indusă oficialilor de la Tiraspol și Moscova. Eu cred că e devreme să evaluăm efectele plenare ale acțiunii de introducere a controlului mixt la frontiera moldo-ucraineană în condițiile când ne găsim în faza incipientă de instituire a posturilor comune și doar urmează multiplicarea lor pe toată lungimea frontierei dintre două state. Un lucru însă este cert. Reacția ostilă din partea oficialilor separatiști și sponsorilor lor din exterior totalmente justifică acest demers comun moldo-ucrainean la frontiera de est a Republicii Moldova.

T.: În genere, cum apreciaţi Preşedinţia austriacă a OSCE din punctul de vedere al soluţionării problemei transnistrene?

A.Ț.: Este cunoscut că în fiecare an un stat participant al OSCE își asumă președinția Organizației. În anul 2017 președinte în exercițiu al OSCE este ministrul de externe al Austriei, care, la începutul anului, a întreprins o vizită de documentare în Republica Moldova. Președinția austriacă a OSCE și-a axat activitatea pe dimensiunea conflictului transnistrean în sensul implementării practice a listei chestiunilor de pe agenda de negocieri formulată în Protocolul de la Berlin din anul trecut. În linii mari președinția austriacă a păstrat fără mari schimbări dinamica dialogului în cadrul reglementării conflictului transnistrean, moștenit de la predecesorii săi și în special de la președinția germană a OSCE. Însă diplomaților de la Viena nu le-a reușit, ca de altfel și predecesorilor lor,  să depășească blocajul Moscovei pe linia abordării practice a problemei statului special al raioanelor de est în cadrul statului reîntregit Republica Moldova.

T.: Când credeţi că se va trece la examinarea problemelor din aşa-numitul coş – III, adică a celor ce ţin de statutul Transnistriei?

A.Ț.: Chiar dacă anul acesta se va întruni formatul 5+2, este puțin probabil că se va ajunge la deschiderea coșului III care prevede negocieri privind statutul special al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Din perspectiva zilei de azi nu există premise pentru o asemenea perspectivă într-un viitor sesizabil. Suntem în așteptarea deschiderii ferestrei de oportunitate pe dimensiunea politicii externe pentru abordarea problemei transnistrene în această cheie.

T.: Acordarea a două mandate de deputat în Parlamentul RM pentru Transnistria poate fi considerat un pas în vederea soluţionării problemei transnistrene?

A.Ț.: Categoric, nu. Cota de mandate de deputat pentru Transnistria în cadrul sistemului electoral mixt este unul din punctele cele mai vulnerabile ale noului sistem electoral. Este evident, că în eventualitatea soluționării politice a conflictului transnistrean, codul electoral mixt în redacția actuală iremediabil va cădea ca unul neconform principiului reprezentativității democratice.

T.: Se aud voci care spun că în 2019 va apărea o conjunctură internaţională favorabilă soluţionării problemei transnistrene. Ce părere aveţi?

A.Ț.: Ar fi bine ca aceste voci să aducă și argumente solide în favoarea anului 2019. Dacă se are în vedere o eventuală victorie electorală a Partidului Socialiștilor la alegerile parlamentare din 2018, atunci eu admit o soluționare a conflictului transnistrean cu prețul trădării interesului național al Republicii Moldova. Sper că acest deznodământ Moldova o să-l evite și anul 2019 nu va intra în istorie ca anul  reglementări false a conflictului secesionist.

T.: În genere, cum vedeţi perspectivele soluţionării problemei transnistrene?

A.Ț.: O Moldovă cu un stat capturat de oligarhie, cu o democrație imitativă, cu o societate fragmentată și plină de ostilitate internă, prin definiție nu poate să gestioneze un conflict de tipul celui transnistrean. Soluționarea conflictului secesionist din Republica Moldova are ca prioritate reforma profundă a societății moldovenești, modernizarea europeană prin ridicarea substanțială a standardului de viață al cetățeanului. Altă cale nu există. O șansă de reglementare politică în Transnistria poate să apară doar în condițiile succesului electoral în 2018 al forțelor pro-europene autentice, capabile să mențină și să accelereze parcursul european al Republicii Moldova.

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Ce partid din Moldova are cei mai buni strategi?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online