[ X ]
Important22 Octombrie 2017 09:00

TOP-5 conflicte între preşedinţii RM şi majorităţile parlamentare

Conflictul din această săptămână (cel legat de decizia Curţii Constituţionale privind numirea în funcţie a noului ministru al Apărării) nu este unicul care marchează relaţiile dintre Preşedinţie şi guvernare. De-a lungul anilor, am avut mai multe situaţii de conflict între preşedinţii RM şi majorităţile parlamentare. TRIBUNA vă propune un clasament convenţional la temă.

1). Conflictul dintre Preşedintele Lucinschi şi ADR

Conflictul dintre Preşedintele Petru Lucinschi şi Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR) a apărut imediat după alegerile parlamentare din 1998, s-a aprofundat după învestirea în funcţie a Guvernului Sturza (în februarie 1999) şi a culminat cu iniţiativa Preşedintelui de a desfăşura un referendum consultativ în problema introducerii formei prezidenţiale de guvernare. Acest referendum a avut loc pe data de 23 mai 1999, iar în 2000, drept răspuns, Parlamentul a votat introducerea în Moldova a formei parlamentare de guvernare.

2). Conflictul dintre Preşedintele Snegur şi majoritatea agrariană

În aprilie 1995, Preşedintele Mircea Snegur a venit cu o inițiativă legislativă privind denumirea limbii oficiale a statului (prin care se dorea revenirea la denumirea de „limba română”), care a provocat o reacţie ostilă din partea majorității parlamentare. În rezultat, Mircea Snegur s-a distanţat de Partidul Democrat Agrar din Moldova, aflat la guvernare, şi a constituit propria formaţiune – Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova.

3). Conflictul dintre Preşedintele Timofti şi majoritatea creată în jurul PD

În ianuarie 2016, în plină criză politică (care dura de câteva luni), Partidul Democrat a reuşit să adune în jurul său o majoritate parlamentară, din care făceau parte mai mulţi deputaţi ex-comunişti, ex-liberal-democraţi şi liberali, care au propus Preşedintelui Nicolae Timofti candidatura lui Vlad Plahotniuc la funcţia de Premier. Dar şeful statului a respins această candidatură. Ulterior, criza politică a putut fi depăşită doar după învestirea Guvernului Filip (20 ianuarie 2016).

4). Conflictul dintre Preşedintele Voronin şi AIE-1

Nefiind de acord cu politica noii majorităţi parlamentare (Alianţa pentru Integrare Europeană – 1), create în august 2009, la începutul lunii septembrie 2009, Vladimir Voronin a demisionat din funcţia de Preşedinte al RM. „În calitatea de Preşedinte al Partidului Comuniştilor, nu am de gând ca în acest moment crucial pentru ţară şi pentru partidul nostru să rămân într-o poziţie destul de dubioasă şi ambiguă, exercitând atribuţiile şefului de stat. Nu am nici motive morale şi nici politice pentru a deţine această înaltă funcţie în stat. Categoric nu pot să accept calea pe care vor acum să conducă ţara. Şi din acest motiv, anunţ că trec în Parlament în calitate de simplu deputat, pentru ca să fiu împreună cu partidul”, a declarat el atunci.

5). Conflictul dintre Preşedintele Dodon şi actuala guvernare

Relaţiile Preşedintelui Igor Dodon cu guvernarea actuală au fost marcate de mai multe situaţii de conflict, dar cel mai de răsunet a izbucnit după ce puterea a expulzat cinci diplomaţi ruşi din RM şi l-a declarat pe vicepremierul rus, Dmitri Rogozin persona non-grata în Moldova. Şeful statului a acuzat puterea de deteriorarea relaţiilor cu partenerul strategic, Rusia şi de acţiuni cu caracter politic, fără a se lua în calcul posibilele efecte negative.

Sondaj

  • Ce partid din Moldova are cei mai buni strategi?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online