[ X ]
Important30 Septembrie 2017 10:00

(INTERVIU) Dumitru Diacov: Președintele Dodon trebuie să găsească modalitatea să dialogheze cu guvernarea

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Dumitru Diacov a vorbit despre concluziile ce pot fi făcute despre modul în care a început noul sezon politic, cum califică protestul opoziţiei pro-europene, dar și al socialiștilor, ce şanse crede că sunt ca iniţiativa PDM de a introduce în Constituţie integrarea europeană ca prioritate naţională să fie transpusă în fapt, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Diacov, ce concluzii pot fi făcute despre modul în care a început noul sezon politic?

D.D.: Ar fi de mirare ca să nu avem un oarecare specific al sezonului. În RM viața politică este destul de veselă, de fiecare dată. De dată aceasta avem câteva nuanțe specifice și anume cred că relațiile Președinției cu Executivul, cu majoritatea parlamentară. Deci, asta ar fi una din problemele începutului sezonului politic care a coincis cu disputa în mai multe probleme.  

T.: Cum aţi califica protestul opoziţiei pro-europene din data de 17 septembrie?

D.D.: Eu privesc lucrurile foarte liniștit. Partidele de la guvernare sunt obligate să aibă grijă de calitatea guvernării și să ia toate măsurile necesare ca să asigure o cât mai bună executare a legislației, rezolvarea problemelor economice, sociale. La rândul său, obligația opoziției e ca să fie observată de către populație și alegători, să găsească fel de fel de deficiențe și să arate cu degetul. Noi avem opoziția parlamentară care are mai multă posibilitate să intervină, să ia cuvântul de la tribuna Parlamentului, să critice și este observată, dar avem și opoziția extra-parlamentară care chestia aceasta o face prin mișcări în afara instituțiilor statului și anume din în piață, cu megafoane sau fără,  mai tare sau mai puțin tare. În genere, RM nu poate să fie mirată la capitolul proteste. Sunt țări în care un miting devine eveniment, însă în RM posibilitatea ca să-și exprime părerea este una foarte practicabilă. Nu puterea trebuie să comenteze ce face opoziţia și cum face – o face așa cum o face, iar noi trebuie să o luăm ca atare și să fim atenți la ce spun și la ce atrag atenția opoziția extra-parlamentară, să corectăm, dacă sunt lucruri rezonabile, și să mergem înainte. Anul viitor e an electoral și toată lumea știe, toată lumea se pregătește și este și dreptul lor constituțional și obligația să demonstreze că este o opoziție activă și eficientă. Nu prea se primește în ultimul timp nu știu de ce, având în vedere ultimul protest, din 17 septembrie. Mitingul a fost mai puțin gălăgios, a fost mai puțin numeric ca participare. Din punct de vedere al lozincilor și al pretențiilor față de putere, parcă nimic deosebit, nimic nou. O să vedem ce o să fie mai departe.

T.: Dar despre protestul socialiştilor şi intenţia de a trece la forma de guvernare prezidenţială ce puteţi spune?

D.D.: E cam aceiași, numai că din alt domeniu. Opoziția socialistă tot trebuie să se manifeste cumva. Opoziția socialistă a considerat că numai să vorbească din Parlament nu este suficient și au hotărât să nu rămână în urmă, să se ducă și ei în teritoriu, să încerce să facă puțină agitaţie. E părerea mea personală și eu așa văd lucrurile. Ideea asta ca să adune semnături pentru regim prezidențial mie îmi pare o idee artificială. În al doilea rând, e o idee veche, cu care s-a fluturat în RM, nu o dată. Țineți minte și dl. Lucinschi a încercat să facă referendum și să introducă regim prezidențial – lucrul acesta în condițiile actuale este imposibil, nu există o majoritate. Am înțeles că la ei nici nu e vorba de referendum, am înțeles că e vorba de a umbla prin sate, de a lămuri, de a convinge oamenii să sprijine ideea. Asta e până când ceea ce am observat noi. Mă rog, eu cred că este un exercițiu pentru a încălzi și a ține în formă activul local al socialiștilor.

T.: Opoziţia pro-europeană anunţă noi proteste. Cu ce credeţi că se vor termina acestea?

D.D.: Orice opoziție și orice proteste ar fi bine să se petreacă în cadrul legii și în cadrul normelor constituționale și democratice și atunci sigur că puterea este obligată să urmărească cu atenție,  să facă concluzii și să corecteze din propriile decizii și mișcări. Altminteri se întâmplă așa că partidele care astăzi sunt extra-parlamentare mâine pot să fie parlamentare. Deci, guvernarea este obligată să urmărească cu atenție aceste procese, inclusiv critica care vine și de la partidele din stânga și de la cele din dreapta și să face concluziile respective, ca opoziția să aibă mai puține argumente în dialog cu populația, dar și argumentele guvernării să fie concludente, relevante pentru alegători. Asta e competiție politică, competiție cu elemente de proteste, mitinguri, gălăgie. RM prin asta se deosebește, prin randamentul populației, zona în care noi trăim, caracterul balcanic într-un fel al populaţiei și al partidelor politice.

T.: La modul practic, ce şanse credeţi că sunt ca iniţiativa PDM de a introduce în Constituţie integrarea europeană ca prioritate naţională să fie transpusă în fapt?

D.D.: Este o idee care trebuie de adus mai bine la cunoștința populației. Acum, specialiștii se gândesc cum să fie formulată în așa fel ca ea să se înscrie în textul Constituție, argumentele necesare trebuiesc să fie expuse. Este o chestie cu două scopuri: pe de o parte vrem să atragem cât mai multă populație ca să fie părtași ai acestei idei, iar pe de altă parte, sigur că se încearcă, prin promovarea acestei idei, să adunăm cât mai multe partide, cât mai multe pături ale populației, care să sprijine, ca să existe un consens cât se poate de larg în societate, astfel ca această idee să fie conștientizată, trecută prin fiecare minte, prin fiecare emoție, ca ea să fie nu doar scrisă pe hârtie, dar și sprijinită de către oamenii.

T.: Ar putea genera iniţiativa PDM careva reacţii de răspuns din partea altor partide? Spre exemplu, a celor de stânga pro-ruse.

D.D.: Ca să continui puțin ideea, marea nevoie a RM este că noi nu avem consens național în chestia aceasta, integrarea europeană. Noi putem să fim membri ai UE și să fim diferiți, unul mai de stânga – cu probleme sociale, altul mai liberal – cu probleme de sprijin economic, așa se întâmplă în toate societățile dezvoltate. La noi, din păcate, idee europeană ba se năștea dintr-un partid, ba era sprijinită de o persoană, ba de alta –  nu a căpătat caracterul acesta național. Atunci când vin acei care promovează ideea, de exemplu integrării euro-asiatice, noi divizăm societatea, noi o ținem pe diferite părți ale baricadei. Este un lucru foarte dăunător și foarte periculos, nociv pentru o țară. Noi continuăm să păstrăm divizarea aceasta în societate, lucru absolut nu bun pentru noi. De aceea, avem nevoie de cât mai mulți susținători ai ideii europene, iar în interiorul ideii europene putem să fim diferiți. Ar fi o chestie extraordinară. Ce le încurcă socialiștilor să sprijine ideea europeană și în cadrul ideii europene să vină cu mai multă prietenie cu Rusia? FR doar prietenește cu Ungaria, cu țări membri ale UE, chiar și ale NATO. De ce FR nu ar fi în relații bune cu Moldova și Moldova cu FR în cadrul politicii europene a RM? Care-i problema? Noi am fi putut sluji ca un exemplu de relații foarte bune cu FR, fiind mai aproape de UE, fiind o țară membră a UE. Astfel, nu dezbinăm, nu împărțim țara în două tabere, care se luptă cu înverșunare până la capăt și nimeni nu gândește ce înseamnă chestia asta – principalul să fie pro-rus sau pro-european, sau pro-român.

T.: Cum aţi califica relaţia dintre guvernare şi Preşedinţie, pe de o parte, şi guvernare şi opoziţia pro-europeană, pe de altă parte?

D.D.: Nu sunt foarte fericit de situația și atmosfera pe care o avem. Eu întotdeauna am încercat să găsesc limbă comună cu orice partid sprijinit și votat de către populație. Oamenii simpli, când se duc și votează un partid, se duc și-l votează cu speranța că partidul acesta o să se realizeze. Atunci, dacă eu sunt guvernare, eu trebuie să mă gândesc la omul cela de rând, trebuie să cooperez cu partidul care a fost transmis în Parlament de către dânsul. Că el e de dreapta sau e de stânga? Ce noi nu putem găsi limbă comună în 70% din problemele pe care le are țara? Putem să găsim. Suntem încăpăținați și asta din păcate face ca să avem dispută. PSRM trebuie să fie în Parlament și să facă opoziţie, Președintele Dodon trebuie să găsească modalitatea să dialogheze cu guvernarea, să caute soluții împreună cu guvernarea pentru poporul RM, pentru toată țara. Da, atunci când nu este de acord cu guvernarea, să spună explicit că nu e de acord. Partidul care l-a propulsat lasă să-și caute de treabă și atunci am avea și noi ceea ce au țările cu experiență: Italia, Finlanda, Germania etc. Nu auzim noi acolo de scandaluri de felul acesta ca în RM.

Cât privește opoziția pro-europeană, la fel. Noi putem să nu fim de acord cu anumite lucruri, da cu multe lucruri putem să fim de acord pentru că promovăm aceleași idei de bază. Integrarea europeană este un deziderat și al guvernării de astăzi și al opoziției. În ce privește pașii concreteți pentru integrarea europeană, haideţi să fim de acord și să găsim limbă comună, iar acolo unde există pretenții și unde există divergență, poftim, voi vă exprimați punctul de vedere – nici o problemă.

T.: Cum credeţi că va fi noul sezon politic care tocmai a început? Ce evenimente îl vor marca?

D.D.: Se vede de acum că alegerile parlamentare viitoare va fi subiectul care va da tonul. Din păcate, asta înseamnă că sezonul electoral se începe mai devreme decât ar fi necesar și cum e de obicei. Pentru campanie electorală, de obicei,  lumea începe să se pregătească cu jumătate de an înainte, cu câteva luni, dar acum va fi cu un an și ceva – cam mult, dar asta e realitatea. Eu cred că alegerile viitoare vor fi principala grijă a forțelor politice și asta sigur într-o măsură oarecare va crea anumite animozități în comportamentul forțelor politice, va crește temperatura dialogului intern, într-o măsură oarecare. Principalul e să avem grijă să nu exagerăm, să nu uităm de viața reală a țării, de problemele reale care sunt și de problemele poporului, ale oamenilor. E important ca, după alegeri, să fie păstrat cursul de dezvoltare al țării, astfel ca să  nu ne mișcăm doi pași înainte și trei înapoi. Să existe o continuitate, să existe o mișcare constantă într-o anumită direcție de care are nevoie RM și, în consecință, fiecare cetățean care trăiește aici. Eu cred și sper că toate partidele, în afară de temperamentul electoral, vor demonstra și calități mature, care trebui să fie orientate spre grija față de atmosfera din țară, faţă de cum se simt oamenii etc.

T.: Vă mulțumim! 

Andriana Cheptine

foto: www.europalibera.org

Sondaj

  • Care din ideile lansate de partidele din Moldova în ultimul timp vi se par mai reuşite?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online