[ X ]
Important1 Septembrie 2017 12:25

(INTERVIU) Vladimir Voronin: „Moldova putea să rămână fără cetățeni, dacă nu era introdusă a doua cetățenie”

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, ex-Președinte al RM, a vorbit despre cei 26 de ani de independenţă, ce a împiedicat Moldova în aceşti ani să devină un stat independent în adevăratul sens al cuvântului, ce vector al politicii externe ar trebui să urmeze RM, luând în calcul situaţia regională şi internaţională, cum vede țara peste 10 ani, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Preşedinte, dacă ar fi să împărţim în etape cei 26 de ani de independenţă, care ar fi acestea?

V.V.: Prima etapă –  primii 10 ani de independență. În acești ani, s-au făcut foarte multe greșeli, s-au făcut multe lucruri care până astăzi nu pot fi rezolvate. Mă refer la conflictul transnistrean și la divizarea țării, la privatizarea nechibzuită și negândită, efectuată prin metode tâlhărești, care a adus la distrugerea potențialului economic al țării noastre, repartizarea cotelor țăranilor tot prin așa metode și care a adus la distrugerea agriculturii. Aceste lucruri, dar și altele au avut loc din cauza că s-au ignorat absolut oamenii cu experiență, oamenii cu atitudine și simț de patriotism.  În capul mesei a fost pusă în primul rând lupta împotriva comuniștilor, iar oamenii capabili au fost înlăturați din activitatea concretă, de la orice posturi. Clar lucru că vacuumul acesta s-a umplut cu oameni întâmplători, necompetenți, oameni neprofesioniști –  unica lor dorință era de a pune mâna pe acest patrimoniu. De fapt, această politică de cadre se prelungește și acum.

A doua etapă, iar aș împărți în 10 ani – de la 2001 până la sfârșitul lui 2009, când PCRM a avut majoritate în Parlament. Atunci, s-a început a redresa situația pe toate domniile și dimensiunile, s-au hotărât probleme de interes național, strategic de dezvoltare a țării noastre: PIB-ul a crescut cu peste 59%, gazificarea, portul Giurgiulești, s-au deschis multe universități, s-au reparat instituții medicale și s-a procurat utilaj modern etc.

A treia etapă este actuala, care se prelungește mai mult de 9 ani și constă în distrugere, furturi, instaurarea unei mafii și corupții nemaipomenite. Nu în zadar RM astăzi are eticheta de stat capturat.

Iată aceasta s-a petrecut în aceste aproape 3 decenii de independență. În orice caz, noi astăzi suntem pe ultima treaptă în dezvoltare, comparativ cu fostele republici sovietice socialiste, pe toate dimensiunile.

S-a vorbit și s-a discutat foarte mult despre o idee națională, iar căutarea acestei idei naționale se prelungește și astăzi. Noi, fiind la guvernare, am spus că cea mai importantă sarcină și idee este ca să întărim statalitatea, independența, suveranitatea și să hotărâm problema integrităţii țării noastre. Şi acum aceasta poate fi ideea națională, în jurul căreia noi să ne unim.

Din prima zi de la declararea independenței, chiar în textul declarației, toți acei care strigau pe la mitinguri, au introdus noțiunea de al doilea stat român. Mai mult s-au uitat la independența țării noastre ca o apariție temporară, că asta este o etapă spre unirea noastră cu România. Multe probleme tocmai din aceste considerente nu s-au hotărât și nu se hotărăsc pentru că se pune discuția: pentru ce ne trebuie nouă toate chestiile acestea? Tot așa era și atunci cu regimul liberalizat de vize: pentru ce el nouă ne trebuie?! Au deschis o portiță prin redobândirea cetățeniei României și aproape că Moldova putea să rămână fără cetățeni, dacă nu era introdusă a doua cetățenie. Aceste lucruri au influențat și influențează și astăzi dezvoltarea țării, construirea unui stat cu adevărat democratic, modern, contemporan, european. Trei etape, dar la fiecare etapă au fost probleme.

T.: Perioada în care aţi condus ţara, a implicat şi provocări, dar şi oportunităţi. Care au fost acestea?

V.V.: Cea mai mare provocare a constat în aceea că țara era divizată nu după criterii politice, dar după calea ei de dezvoltare. Nu era aleasă, apreciată cum ne dezvoltăm: est sau vest? Tot timpul se discuta în societate acest lucru. Interminabilele proteste ale Frontului popular, a structurilor, organizațiilor unioniste destabilizau situația, sustrăgeau atenția de la problemele mai importante: social-economice, de dezvoltare a țării. Au fost și alte încercări de a destabiliza situația – la 7 aprilie 2009 s-a ajuns la o încercare de lovitură de stat. Asupra PCRM, chiar și având majoritatea parlamentară constituțională, tot timpul erau atacuri și din interiorul țării, și din exterior. Din exteriorul țării –  au întrerupt toate relațiile cu Moldova, inclusiv economice, financiare, iar pe intern – mitinguri, proteste câte 6 luni de zile. Aici se mai adaugă și nesoluționarea problemei transnistrene și încercarea noastră, care nu s-a finalizat, cu semnarea Memorandumului Kozak. Acestea au fost provocări care nu au permis ca să atingem rezultate mai mari, pe dimensiuni mai largi. Totuși, necătând la aceasta, noi pentru prima dată în acești ani de independență, ne-am dezvoltat de sine stătător. Aceasta a fost o încercare foarte grea și foarte mare pentru noi, pentru Moldova și în primul rând pentru conducerea țării. Am avut rezultate nu cu asistență din exterior, cu credite, cu majorarea datoriilor, dar, dimpotrivă, noi am redus datoriile externe de la 85% în 2001 până la 12,8% în 2009, față de acei creditori străini. Dacă totalizăm tot ceea ce s-a făcut în acești ani cât am fost la putere, în linii generale, noi am reușit să dovedim că RM are perspectivă să se dezvolte ca țară independentă, suverană, fără să umblăm cu mâinile întinse.

T.: Ce a împiedicat Moldova în aceşti ani să devină un stat independent în adevăratul sens al cuvântului?

V.V.: Lipsa unui plan strategic de dezvoltare a țării. Programe naționale de dezvoltare a țării nu a elaborat nici un Guvern toți anii aceștia. Noi am elaborat programul național „Satul moldovenesc” pe perioada de 20 ani, iar peste 2 ani de zile trebuia să se termine executarea acestui program. Noi am făcut foarte mult pe dimensiunea acestui program național: consolidarea terenurilor și asigurarea cu tehnică a agricultorilor, subvenții majorate. Însă, ei s-au dezis de acest program, acum noi vedem sate nimicite, distruse. Tot timpul se spunea că: „Veșnicia s-a născut la sat”, noi am uitat de acest postulat și distrugem în fiecare zi satul moldovenesc. Au fost și alte programe. Actualii guvernanți nu au elaborat nici un program, nici pe o dimensiune, ei se țin de recetele structurilor europene, iar structurile europene propun recete la general, dar nu la concret, caracteristice nouă, pentru Moldova. În așa fel, nu se hotărăște nimic, nici o problema importantă și pe nici o dimensiune. În orice stat, multe probleme importante ce țin de interes național se planifică, dar nu se lasă baltă. De aceea, nu se ocupă ei nici de programe naționale, nici de organizarea adevăratei economii de piață în țara noastră, nici de investiții.

T.: Care probleme din cele cu care se confruntă Moldova la moment sunt cele mai grave?

V.V.: Sărăcia și pierderea încrederii în ziua de mâine. Acesta duce și la migrarea extraordinară, oamenii fug din țară definitiv. Aceasta este o problema straşnică pentru țara noastră. Nu știu, eu de fapt am unele suspiciuni şi mă gândesc că multe din aceste lucruri negative, care toți anii aceștia nu se hotărăsc, pot fi planificate, ca mai repede să se hotărască problema cu care îmblă acești unioniști, de multe decenii, să ne unească cu România. De aceea și nu se întreprind măsuri categorice, serioase pentru soluționarea problemei transnistrene, pentru reunificarea țării, de aceea nu se dezvoltă nimic pe dimensiunile respective. Da, nu poate să se dezvolte pe toate dimensiunile nici o țară, dar sunt lucruri importante, strategice pe care noi trebuie să le dezvoltăm. De aceea și se distrug instituțiile sociale, se închid școlile, ca Moldova să rămână o țară fără oameni cărturari, să nu avem unde trata pacienții. În orice caz, mi se creează impresia că toate aceste lucruri se fac intenționat pentru a ușura, grăbi, forța, simplifica unirea cu România. Asta e o tragedie pentru țara noastră, dacă se întâmplă lucrul acesta.

T.: Numiţi acţiunile ce ar trebui întreprinse în primul rând pentru a asigura o dezvoltare normală a statului Republica Moldova?

V.V.: Unu – cetățenii însăşi să conștientizeze rolul lor în dezvoltarea statului, să nu fie indiferenți, mai ales în ziua alegerilor. Doi – clasa politică nu este dezvoltată, în mare parte ea astăzi reprezentă un conglomerat corupt și mafiot și ei nu au capacități de a organiza lucruri normale, serioase pentru dezvoltarea țării noastre. Actualmente, acestea sunt cele mai mari probleme ce țin de dezvoltarea RM actualmente. Sistemul mixt va întări și mai mult guvernarea mafiotă și coruptă, iar mai mult nu se hotărăște nimic, ba, dimpotrivă, totul o să fie supus unor condiții, planuri care de mult vor să le realizeze.

T.: Ce vector al politicii externe ar trebui să urmeze RM, luând în calcul situaţia regională şi internaţională?

V.V.: Vectorul politicii externe trebuie să fie bazat pe relații bune cu parteneri noștri, cu toate statele. De fapt, aceasta reiese și din participarea noastră în diferite structuri europene, internaționale. Acolo, tot aceste probleme predomină, stau în capul mesei și la Adunarea Populară a Consiliului Europei și în UE. Nu trebuie de uitat despre vectorul legat de vest, categoric. În perioada guvernării, noi am reușit să balansăm între est și vest și nu am avut probleme. Pe noi chiar ne-au întrebat: Cum voi reușiți să aveți relații și cu țările CSI, să fiți membri a CSI și să aveți relații cu UE?! Eu, în diferite discuții cu înalții reprezentanți ai UE, aceste probleme, din inițiativa mea, le ridicam, le abordam. Ei spuneau că pe ei asta nu îi pune în gardă, precum că noi avem relații cu Moscova, Kiev sau alte țări, ei tot aveau relații.  Dacă ești prieteni cu acela, nu neapărat să fii dușman cu celălalt – asta nu e serios nici dintr-un punct de vedere. Noi nu putem influența strategii internaționale, politici mondiale, de aceea trebuie să fim prieteni cu toți.

T.: Mulţi pun la îndoială viitorul statului RM. Unii zic că se pregăteşte unirea cu România, alţii prezic o dezmembrare teritorială etc. Dvs. ce credeţi?

V.V: Eu nu aș vrea să aibă dreptate nici unii, nici alţii. Eu aș vrea ca RM să fie o țară independentă, suverană și să aparțină cetățenilor săi. Să se dezvolte ca toate țările lumii, normal, treptat, civilizat și democratic.

T.: Cum vedeţi RM peste 10 ani?

V.V.: Când vorbim de 10 ani, ne pare că e un timp foarte lung, de durată, dar anii, cu părere de rău, trec foarte repede. Ar fi bine ca noi în acești 10 ani care să o urmeze, când o să împlinim aproape 40 ani de independență, majoritatea problemelor ce țin încă de acele greșeli din primii ani de independență să nu se mai repete. Să ne apucăm de treabă, să facem ceea ce trebuie pentru țară, pentru oameni, pentru dezvoltarea generațiilor viitoare. Moldova să fie în rând cu toată lumea, cu toate țările europene, instituțiile internaționale și mondiale. Să fie dezvoltată. Multe țări hotărăsc aceste probleme nu în 10 ani, dar în câțiva ani, 3-4 ani. Și noi avem această posibilitate, dar ne trebuie o guvernare profesionistă, o unire în interiorul societăți noastre și să ne gândim anume la țara noastră.

Andriana Cheptine 

Notă: Republicat din data de 25.08.2017

Sondaj

  • Ce evenimente politice credeţi că vor marca toamna anului 2017?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online