[ X ]
Important30 August 2017 12:15

TOP-10 lucruri urâte care s-au întâmplat în politica moldovenească

De-a lungul anilor, politicienii din Moldova au făcut şi multe lucruri urâte, care au trezit repulsia alegătorilor din Moldova, creând politicii în general o imagine extrem de proastă. La aceste lucruri ne vom referi în clasamentul convenţional de mai jos.

1)      Aderarea Moldovei la CSI

Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost creată pe ruinele fostei URSS. Documentele de constituire au fost semnate la Alma-Ata, în Kazahstan, la 21 decembrie 1991, de majoritatea fostelor republici sovietice, fără ţările baltice. Aderând la CSI la doar câteva luni de la declararea independenţei, Moldova a dovedit că nu era pregătită să o rupă cu trecutul sovietic. Astfel, s-a făcut un serios pas înapoi în dezvoltarea RM ca stat independent, lucru care avea să ne coste mult ulterior.

2)      Căderea Guvernului Muravschi

Guvernul Muravschi, primul Guvern al statului independent Republica Moldova, luase un start bun, punând bazele mai multor reforme importante, dar a fost înlăturat din funcţie odată cu încheierea conflictului transnistrean. La acea etapă se spunea că înlăturarea acestui Guvern ar fi avut loc la insistenţa Rusiei sub pretextul susţinerii „reglementării paşnice” a diferendului transnistrean şi a necesităţii instalării unui guvern „de conciliere naţională”.

3)      Schimbarea denumirii limbii de stat şi a Imnului de stat

După venirea la putere în 1994, agrarienii, susţinuţi de socialişti şi interfrontişti, au schimbat iniţial Imnul de Stat (din „Deşteaptă-te române” în „Limba noastră”), iar ulterior, odată cu adoptarea Constituţiei, denumirea limbii de stat – din română în moldovenească. Aceasta a fost o lovitură directă aplicată mişcării de eliberare naţională, fiind anihilate importante cuceriri obţinute în anii precedenţi.

4)      Retragerea PPCD de la guvernare şi căderea Guvernului Ciubuc II

La începutul anului 1999 (pe 17 februarie) ca urmare a deciziei Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) de a se retrage de la guvernare, cade Guvernul Ciubuc – II, învestit în funcţie de prima coaliţie democratică de guvernare din Republica Moldova. Acesta avea să fie un prim pas serios în compromiterea capacităţilor forţelor democratice de a guverna eficient Moldova, încrederea populaţiei în tabăra democratică scăzând simţitor.

5)      Demiterea Guvernului Sturza

Guvernul condus de Ion Sturza s-a aflat la putere mai puţin de un an (februarie – noiembrie 1999), dar a reuşit să se poziţioneze ca un Guvern reformator şi era privit cu mult optimism de o importantă parte a societăţii. Demiterea acestui Guvern a fost un şoc pentru o bună parte a electoratului democratic, dar şi pentru partenerii externi, care susţineau activ reforme fundamentale în Moldova, în stare să asigure o dezvoltare firească a noului stat independent.

6)      Schimbarea regulilor jocului electoral în 2000

Ghidate de dorinţa de a lăsa PPCD în afara Parlamentului, unele partide de orientare democratică (ca Partidul Renaşterii şi Concilierii şi Partidul Democrat) iniţiază ridicarea pragului electoral de la 4 la 6%. În rezultat, aceste partide (care acumulaseră ceva mai mult de 5% în alegerile parlamentare anticipate din 2001) rămân în afara Parlamentului, iar voturile lor (dar şi a altor formaţiuni) merg direct la comunişti, care astfel obţin majoritate constituţională.

7)      Trădarea unor partide democratice în 2005

Decizia unor partide ca Partidul Popular Creştin Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Social Liberal de a vota, în aprilie 2005, pentru realegerea lui Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a şocat cea mai mare parte a electoratului democratic, care s-a distanţat rapid de respectivele formaţiuni. Electoratul democratic şi-a revenit cât de cât abia peste trei ani, când au apărut alte alternative reale pentru acest segment important de alegători.

8)      Cazul „Pădurea Domnească”

Tragedia din rezervaţia naturală „Pădurea Domnească” (la finele anului 2012, în timpul unei vânători cu participarea mai multor demnitari importanţi, a fost împuşcat mortal un tânăr om de afaceri) a scos în evidenţă adevărata faţă a politicii moldoveneşti şi a declanşat o criză de amploare în cadrul coaliţiei de guvernare. Acea criză a dovedit că reformele şi integrarea europeană erau doar un paravan după care avea loc supunerea instituţiilor de stat intereselor înguste cale politicienilor, capturarea statului de către grupuri de interese înguste.

9)      Furtul miliardului în 2014

Dispariţia unui miliard de dolari din sistemul bancar autohton şi acoperirea acestui furt masiv din rezervele de stat au arătat nu doar faţa adevărată a pretinsei guvernări democratice ce conducea RM începând cu 2009, dar şi a distrus imaginea ţării în exterior. Din povestea de succes a Parteneriatului Estic, Moldova a ajuns marea ruşine a Europei.

10)     Traseismul politic fără precedent din 2016 şi 2017

În 2016, dar şi la începutul anului 2017, traseismul politic în Parlamentul RM a cunoscut o „dezvoltare” fără precedent. Acesta a afectat mai mult de jumătate din Parlament, conducând la concentrarea întregii puteri în stat în mâinile partidului ce ocupase doar locul patru în alegeri. Astfel, Parlamentul a ajuns unul nereprezentativ, fiind ignorată totalmente opinia exprimată de alegători în cadrul scrutinului precedent.

Notă: Republicat din data de 09.07.2017.

Sondaj

  • Ce partid din Moldova are cei mai buni strategi?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online