Important21 Iunie 2017 11:00

(INTERVIU) Roman Boţan: Republica Moldova continuă să se confrunte cu riscuri și ameninţări la adresa securității naționale  

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, deputatul liberal Roman Boțan, președinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a vorbit despre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii naţionale a RM, în ce măsură corespunde iniţiativa PD privind combaterea propagandei prin intermediul posturilor TV străine obiectivului de asigurare a securității informaţionale a ţării, despre creșterea securității economice a țării după intrarea în vigoare a Acordului de Comerţ Liber cu UE, dar și ce proiecte de legi sunt pe agenda Comisiei parlamentare pe care o conduce.

T.: Care sunt, la moment, cele mai mari ameninţări la adresa securităţii naţionale a RM?

R.B.: Republica Moldova continuă să se confrunte cu riscuri și ameninţări la adresa securității naționale  – atât de ordin intern, cât și extern. Acestea vin, evident, din partea formațiunilor militare străine staționate ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova și cele ale regimului separatist de la Tiraspol, a politicii agresive anticonstituţionale duse de „liderii” săi (Krasnoselskii, Smirnov, Șevciuc ș.a.) și, paradoxal, de către actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Acesta se erijează ca purtător al intereselor Federației Ruse, stat care își menține ilegal trupele sale armate pe teritoriul nostru, neglijând obraznic angajamentele asumate prin Acordul, semnat încă în 1999, la Summitul OSCE de la Istanbul, privind retragerea trupelor și munițiilor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.

În primul rând, Dodon este o amenințare pentru securitatea națională, ceea ce rezultă din atitudinile și  acțiunile acestuia: recunoașterea indirectă a legalității „alegerilor” desfășurate în raioanele de est ale Republicii Moldova și, implicit, autoritatea unor forțe ilegale asupra teritoriului controlat de forțe secesioniste; sprijinirea separatismului prin promovarea federalizării; jignirea combatanților care au luptat pentru integritate în războiul de pe Nistru (în opina lui Dodon, Republica Moldova trebuie „să-și ceară scuze” față de așa numita „rmn”, pentru „declanșarea războiului” din 1992); disprețul față de simbolurile naționale (acesta declara în februarie 2017 că dorește adoptarea prin lege a steagului roşu şi renunțarea la drapelul tricolor); promovarea discriminării pe criteriu de origine etnică (fapt constatat în martie 2017 de Consiliul pentru prevenirea și Combaterea Discriminării cu referire la unele afirmații discriminatorii ale lui Dodon împotriva românilor și incitarea la violență față de cetățenii moldoveni care împărtășesc opțiunea politică unionistă); lipsa totală de reacție, în calitate de garant al suveranității și integrității statului, la multiplele aplicații militare comune ale armatei rusești și formațiunilor paramilitare separatiste, salutarea prezenței trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova (vezi declarațiile lui Dodon din ianuarie 2017 la întâlnirea de cu președintele rus Vladimir Putin), promovarea unor relații impardonabile în raport cu vecinii Ucraina și România (să nu uităm ce declara Dodon despre anexarea Crimeii), subminarea capacității Armatei Naționale prin interzicerea participării acesteia la exerciții militare multinaționale ș.a.

Fracțiunea Partidului Liberal a atenționat, de fiecare dată, despre pericolul reprezentat de Dodon și a venit cu inițiativa suspendării și demiterii acestuia din funcția de președinte. La moment, liberalii colectează semnături ale cetățenilor care susțin inițiativa.

Trebuie de menționat că, instabilitatea regională și războiul de pe teritoriul Ucrainei limitează capacitatea Republicii Moldova de a-şi promova interesele strategice în ceea ce privește integrarea europeană, identificarea a unei soluţii viabile, în acord cu Constituția, pentru „problema transnistreană”, asigurarea securităţii energetice şi a intereselor comercial-economice. Riscul extinderii zonei de instabilitate de pe teritoriul ucrainean,  exercițiile comune ale trupelor separatiste și celor rusești în raioanele de est, acțiunile informativ-subversive,  implicarea cetățenilor străini și persoanelor juridice străine în probleme de politică internă, propaganda străină prin care se distorsionează opinia publică, au influenţă asupra unor grupuri cu atitudini extremiste din Republica Moldova. De asemenea, este binecunoscut faptul că, Federația Rusă este cea care acordă de sprijin economic, militar şi politic regimului neconstituţional de la Tiraspol, iar în raport cu statul Republica Moldova, impune embargouri la exportul de produse, blochează accesului cetăţenilor noștri pe piaţa sa de muncă și aplică tratament diferențiat față de diferite părți (regiunea transnistreană, UTA Găgăuzia) ale teritoriului vamal unic al Republicii Moldova.

Pe lângă cele menționate anterior, amenințări majore la adresa securității naționale sunt corupția, criminalitatea organizată, sărăcia, subdezvoltarea economică, problema demografică și acutizarea fenomenului migrației, sănătatea populației, calamitățile naturale, poluarea mediului, insecuritatea informațională. Sigur că în context, dacă vorbim de securitatea energetică, este imperios să menționăm și riscul dependenței excesive de sursele energetice, rețelele de distribuire şi furnizori controlaţi de un singur stat.

Priorităţile Republicii Moldova în domeniul securităţii trebuie să prevadă o conexiune cât mai apropiată, la eforturile structurilor europene, în special politice, de securitate şi apărare, care vizează edificarea unei noi arhitecturi de securitate europeană. Apropierea la aceasta trebuie să devină un mecanism şi un rezultat al integrării europene. Partidul Liberal a fost și rămâne un promotor fervent al acestui deziderat, prin consolidarea dialogului politic şi a relaţiilor bune cu toate structurile partenere, inclusiv cu NATO. Pentru orice stat democratic politica naţională de securitate este un element indispensabil în cadrul naţional de politici, o expresie şi un indicator al identităţii politice şi culturale al statului. Opțiunea noastră, în viziunea Partidului Liberal, nu poate fi alta decât cea a identității românești, europene.

T.: În ce măsură e afectată securitatea energetică a ţării de semnarea unui nou contract cu „Молдавская ГРЭС”?

R.B.: Considerăm că, procurarea energiei electrice de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (Молдавская ГРЭС), este un atentat la interesele naționale ale Republicii Moldova și o subminare gravă a securității naționale, indiferent de pretinsele „avantaje” de natură economică. Este inadmisibil ca banii contribuabililor noștri să fie utilizați pentru susținerea financiară a unui regim separatist neconstituțional, care sfidează în cel mai josnic mod autoritățile legale. Este grav, „liderul” de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski declară că mulțumește lui Dmitri Rogozin „pentru contribuția sa la restabilirea contractului între Centrala termoelectrică de la Cuciurgan şi Moldova” .

În acest sens trebuie specificate următoarele aspecte: La 30 octombrie 2015, Ministerul Economiei comunica faptul că livrarea gazelor naturale în regiunea  controlată de regimul separatist de la Tiraspol, are loc în baza contractului semnat între SA ”Moldovagaz” și SAD ”Tiraspoltransgaz”, (SA ”Moldovagaz” având contract încheiat cu SAP ”Gazprom”). La 01 iulie 2015, datoria SA ”Moldovagaz” față de SAP ”Gazprom” a constituit 4850 mln. dolari SUA, din care 4356 mln. dolari SUA sau 90%, erau datoriile SAD ”Tiraspoltransgaz”, iar ultima nu achită consumul de gaze.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (Молдавская ГРЭС) utilizează gaze naturale pentru producerea energiei electrice și nu se află sub jurisdicția autorităților din Republica Moldova, fiind unul din cei mai mari contribuabili la bugetul așa numitei „rmn”.

La data de 1 aprilie 2017, Ministerul Economiei comunica despre faptul ca SA „Energocom” (o companie intermediară) a încheiat cu „DTEK Trading” din Ucraina contractul de furnizare a energiei electrice către Republica Moldova pentru perioada 1 aprilie 2017-31 martie 2018, organizarea licitațiilor fiind transparentă, cu respectarea instrucțiunii privind achiziționarea anuală a energiei electrice, coordonată cu Secretariatul Comunității Energetice.  Ulterior Ministerul Economiei a emis un comunicat la 06 iunie 2017, prin care informează despre faptul că SA ”Energocom” va procura, începând cu 7 iunie curent, o parte din energia electrică pentru necesitățile Republicii Moldova, de la Centrala Electrică de la Cuciurgan, la un preț avantajos.  Conchidem că, astfel, iarăși vom procura energie electrică  de la cel mai mare contribuabil la bugetul regimului separatist. Este posibil ca, în contextul în care Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan utilizează gaze naturale pentru producerea energiei electrice, datoria SA ”MoldovaGaz” față de SAP ”Gazprom” să crească, deoarece regiunea separatistă nu achită consumul de gaze, utilizând aceste sume pentru menținerea regimului și acoperirea deficitului bugetar al „rmn”.

Este relevant că, Secretariatul Comunității Energetice, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Înaltul Consilier UE în politici energetice au solicitat explicații urgente de la Ministerul Economiei, legate de acest subiect.

Fracțiunea Partidului Liberal, în debutul ședinței Parlamentului din 09 iunie 2017, a solicitat prezența la ședință a dlui Octavian Calmâc, ministrul Economiei, pentru a prezenta explicații referitor la semnarea contractului de procurare a energiei electrice de la Centrala aflată sub controlul separatiștilor, deși există un contract semnat cu o companie ucraineană, dar solicitarea nu a fost susținută de majoritate. La sfârșitul ședinței, la ora întrebărilor adresate guvernului, eu am reiterat solicitarea. Astfel, pentru următoarea ședință, ministrul este obligat să prezinte explicațiile de rigoare. De asemenea, am adresat în adresa ministrului și un demers la subiect din partea Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

T.: Ar fi conectarea rețelelor de tensiune înaltă moldoveneşti la cele româneşti, dar şi conectarea mai largă la conducta de gaze româneşti soluţii pentru securitatea energetică a RM? De ce credeţi că se tărăgănează aceste proiecte?

R.B.: Securitatea energetică a Republicii Moldova trebuie fortificată prin diversificarea surselor și furnizorilor de energie, prin extinderea rețelelor de transport și de distribuție a energiei și a resurselor energetice, prin modernizarea capacităților de generare amplasate pe teritoriul republicii. Bineînțeles, interconectarea rețelelor de energie electrică, dar și conectarea la conductele de gaze românești reprezintă, din punctul nostru de vedere, o necesitate și o soluție viabilă pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova.

Lipsa diversificării surselor de energie reprezintă un risc de securitate, care oricând poate fi utilizat de neprieteni pentru destabilizarea situației în republică. Avantajele interconectării la rețele românești, pe lângă faptul diversificării surselor de energie, este și micşorarea costului energiei pentru consumatorul final şi crearea unei concurenţe echitabile pe piaţă.

Interconectarea cu piața gazelor naturale din România și cu cea europeană este primul pas pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, ceea ce va duce la diminuarea monopolului SA „MoldovaGaz”, respectiv diminuarea dependenței de resursele energetice rusești și la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. La data de 11 iunie 2013, România şi Republica Moldova, au semnat Memorandumul de înțelegere pentru dezvoltarea și construcția unui inter-conector (pe segmentul Iași-Ungheni) între sistemele de transmisie a gazelor naturale din cele două state şi a unei staţii de comprimare gaze pe teritoriul României. Lucrările de construcţie a conductei de interconectare au început in august 2013 şi au fost finalizate în 2015. În vederea asigurării securităţii energetice a Republicii Moldova, precum şi pentru a beneficia din plin de posibilităţile gazoductului Iaşi-Ungheni, s-a decis extinderea conductei pe segmentul Ungheni – Chişinău. Municipiul Chişinău reprezintă cea mai mare zonă de consum de gaze din Republica Moldova. Menționăm că în conformitate cu Reglementarea (UE) nr.994/2010 din 20 octombrie 2010 cu privire la măsurile pentru garantarea securității aprovizionării cu gaze naturale, se prevede interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale din ţările membre ale Uniunii Europene cu sistemele similare din ţările vecine.

La 19 decembrie 2016, au fost semnate acordurile prin care Banca Europeană de Investiții (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au acordat Republicii Moldova câte un împrumut de 41 milioane euro fiecare, iar UE – un grant de 10 milioane euro pentru finalizarea proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău.

La ședința plenară din 09 iunie 2017 a fost adoptat proiectul de lege privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcție a conductei de transport gaze pe direcţia Ungheni – Chişinău (Faza II a implementării proiectului „Conducta de interconectare a sistemului de transport gaze naturale din România cu sistemul de transport gaze naturale din Republica Moldova”).

În ce privește interconectarea rețelelor electrice la nord (Suceava-Bălți), centru (Iași-Ungheni-Strășeni) și sud (Isaccea – Vulcănești), interconectarea este necesară și posibilă, deși implică costuri. Consider că, elementul esențial al reușitei în acest sens, este comunicarea permanentă la subiect între autoritățile Republicii Moldova și cele ale României și cu partenerii de dezvoltare. Ministerele de resort trebuie să facă absolut tot pentru a identifica măsurile concrete de realizat, inclusiv să propună Parlamentului, dacă e nevoie, proiectele actelor legislative necesare. Voința politică este esențială. Fracțiunea PL va susține ferm tot ce ține de asigurarea securității noastre. Interconexiunea energetică va asigura securitatea energetică și conectarea Republicii Moldova prin România la surse sigure de energie, la sistemele europene de transport și de distribuție a energiei, la diminuarea prețului la gazele naturale și energia electrică.

T.: În ce măsură corespunde iniţiativa PD privind combaterea propagandei prin intermediul posturilor TV străine obiectivului de asigurare a securității informaţionale a ţării?

R.B.: Partidul Liberal întotdeauna, inclusiv atunci când făcea parte din majoritatea parlamentară, a fost promotorul fervent al necesității perfecționării și elaborării legislației ce reglementează domeniul asigurării securității informaționale și combaterii propagandei. Este ideea PL, pe care foștii colegi de coaliție și-o asumă unilateral. Pentru PL, este important că se conștientizează, sperăm că – sincer, importanța subiectului promovat de mai mulți ani de  liberali, iar legea trebuie să fie una complexă, consistentă. Fracțiunea Partidului Liberal consideră necesară preluarea experienței Ucrainei în privința combaterii  propagandei în toate domeniile și mediile, inclusiv web, nu doar propaganda din știri sau așa-numitele emisiuni analitice de la TV.

Fracțiunea PL va susține orice demers menit să contracareze efectiv propaganda agresivă a Federației Ruse și va veni cu amendamente pentru a îmbunătăți proiectul, luând în considerare și faptul că pe agenda Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică se află și proiectul de lege privind Concepţia securităţii informaţionale a Republicii Moldova.

Totodată, dorim mobilizarea și implicarea activă a societății civile instituționalizate în combaterea propagandei și a știrilor false (“fake news”), ONG-urile din Ucraina sunt un exemplu de implicare civică în acest sens.

T.: Nu consideraţi că această iniţiativă a PD ar conduce la deteriorarea şi mai mult a relaţiilor moldo-ruse?

R.B.: Considerăm că, relaţiile moldo-ruse trebuie să aibă la bază respectul reciproc pentru angajamentele asumate (inclusiv cel de retragere a trupelor și munițiilor rusești). PL mizează pe un dialog realist cu Federația Rusă, în baza respectării principiilor stabilite în Tratatul de bază semnat în 2001 – a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Atunci când relațiile sunt corecte, ele trebuie să fie bune. Proiectele care au la bază promovarea intereselor noastre naționale, inclusiv chiar dacă acestea nu convin Federației Ruse, cu respectarea principiilor menționate mai sus, vor fi susținute de deputații liberali, bineînțeles – dacă amendamentele propuse de noi vor fi acceptate de autori.

T.: După intrarea în vigoare a Acordului de Comerţ Liber cu UE, am putea evalua cu cât a crescut securitatea economică a ţării?

R.B.: Este deja bine cunoscut că, orientarea exporturilor către UE, în condițiile embargourilor rusești, a reprezentat un impuls pozitiv pentru companiile autohtone (inclusiv sub aspectul calității produselor). Implementarea  prevederilor privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM-UE este unul din principalele beneficii ale Acordului de Asociere cu efect asupra securității economice.  La acest capitol s-a discutat mult în mass-media, inclusiv despre faptul îmbucurător că UE a devenit principalul partener economic al Republicii Moldova. Totuși, asigurarea securității economice trebuie privită și în contextul necesității asigurării securității energetice.

T.: În ce măsură putem vorbi de o securitate militară a RM şi ce ar trebui de făcut pentru sporirea acesteia?

R.B.: Domeniul apărării naționale trebuie să constituie o preocupare majoră a autorităților și acesta a fost dezideratul liberalilor din Guvern. Securitatea militară a Republicii Moldova poate fi asigurată de Forțe Armate, bine organizate, capabile să acționeze prompt și eficient pentru suprimarea amenințărilor externe cu caracter militar, mai ales – în contextul în care în regiune este în plină desfășurare un război nedeclarat între Ucraina și Federația Rusă. Fortificarea capacității Armatei Naționale, consolidarea dialogului cu structurile internaționale, cooperarea politică şi militară pe arena internațională, inclusiv cu NATO (în contextul deciziei recente a Curții Constituționale privind neutralitatea), reprezintă o necesitate în scopul protejării intereselor naționale și consolidării capacității de apărare a Republicii Moldova.

Considerăm că, în acest sens trebuie întreprinse următoarele măsuri:

– Schimbarea abordării privind misiunile atribuite, structura și înzestrarea Forțelor Armate. În acest context, în primul rând se impune aprobarea pachetului de acte strategice din domeniul securității și apărării naționale (Strategica securității naționale, Strategia națională de apărare, Strategia militară), în baza cărora va fi determinată structura viitoare de forțe a Armatei Naționale.

– Alocarea unor resurse financiare sporite domeniului apărării naționale. Bugetul militar al Republicii Moldova este printre cele mai mici din regiune și din lume – 0,37% din PIB. Acest buget este utilizat în proporție de aproximativ 70% pentru salarizare, iar restul pentru celelalte necesități. În acest sens, bugetarea militară trebuie sporită la cel puțin 0,5% din PIB cu creșterea graduală a acestui procent, astfel încât în 2020 să se atingă un nivel echivalent cu media europeană (1,2%-1,3% din PIB) sau un nivel corespunzător configurației optime pentru sistemului național de apărare, odată ce va fi determinat (la finalizarea elaborării proiectului Strategiei Militare a Republicii Moldova).

– Aprofundarea colaborării cu partenerii străini în domeniul apărării naționale și consolidarea dialogului politic şi a relațiilor bune cu toate structurile partenere, inclusiv cu structurile euroatlantice. Considerăm că o cooperare mai activă cu NATO este o necesitate obiectivă și iminentă pentru asigurarea judicioasă a securității naționale a Republicii Moldova.

– Inițierea unor programe naționale de înzestrare a Armatei Naționale, care ar permite procurarea unor sisteme de armament și unități de tehnică militară moderne.

– Creșterea nivelului de participare al Armatei Naționale la misiuni internaționale de menținere a păcii cu un contingent militar de nivel batalion, asigurând implicarea Republicii Moldova la eforturile globale, regionale şi subregionale de promovare a stabilității și a securității internaționale prin cooperare în cadrul ONU, OSCE, alte organizații internaționale relevante, participării la misiunile din cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună a UE.

– Asigurarea nivelului de atractivitate a serviciului militar prin contract, inclusiv printr-un nivel de salarizare echitabil, în comparație cu celelalte structuri de forță.

T.: Ce proiecte de legi sunt pe agenda Comisiei parlamentare pe care o conduceţi, ce ar avea ca şi scop sporirea securităţii naţionale pe multiple planuri?

R.B.: Pe agenda Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică se află mai multe proiecte, care se regăsesc în Programul legislativ al Parlamentului pentru realizarea implementării Acordului de Asociere Republica Moldova

– Uniunea Europeană pentru anul 2017. Printre acestea menționăm:

– Proiectul de lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;

– Proiectului de lege cu privire la sistemul administrației penitenciare;

– Proiectul de lege cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului;

– Proiectul de lege privind Serviciul Naţional de Informaţii al Republicii Moldova;

– Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate;

– Proiectul de  lege cu privire la activitatea contrainformativă şi activitatea informativă externă;

– Proiectul de lege  privind adoptarea Concepţiei securităţii informaţionale a Republicii Moldova;

– Proiectul de lege cu privire la Serviciul Vamal și altele.

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Cine ar fi avantajat de eventualele alegeri parlamentare anticipate?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online