Important8 Mai 2017 16:00

TOP-10 idei ale politicienilor care au ținut pe jar societatea moldovenească

De-a lungul anilor, politicienii au lansat mi multe idei (unele au fost implementate, altele – nu), care au ținut pe jar societatea moldovenească. Acum, când toată lumea discută despre preconizata schimbare a sistemului electoral (o altă idee politică care ține pe jar societatea), TRIBUNA vă propune un clasament convențional la temă.

1). Ideea Președintelui Lucinschi de a transforma Moldova în republică prezidențială

După ce a lansat această idee, Președintele Lucinschi a inițiat chiar și un referendum la temă – pe data de 23 mai 1999. Dar, deși majoritatea participanților au pledat pentru transformarea RM în republică prezidențială, rezultatele nu au fost validate, deoarece la el au participat mai puțin decât minimul de 60% în vigoare la acea perioadă. Oricum, atunci ideea respectivă a scindat în două tabere nu doar clasa politică, ci și societatea, fiind principala temă de discuții politice timp îndelungat.

2). Ideea PPCD de a transforma Moldova în republică parlamentară

A fost lansată de PPCD ca răspuns la inițiativa lui Petru Lucinschi de a transforma Moldova în republică prezidențială. Chiar dacă PPCD avea cel mai mic grup parlamentar, ideea sa a găsit rapid susținere practic la majoritatea partidelor parlamentare, aflate în război deschis cu Petru Lucinschi. Astfel, pe data de 5 iulie 2000, inițiativa respectivă a fost votată și Moldova a devenit republică parlamentară.

3). Intenția PCRM de a introduce limba rusă în școli din clasa a doua și „Istoria Moldovei”

La mai puțin de un an de la preluarea puterii, comuniștii au decis introducerea limbii ruse ca obiect de studiu în școli din clasa a doua și înlocuirea cursului „Istoria Românilor” cu „Istoria Moldovei”. Aceste decizii au provocat proteste de amploare la începutul anului 2002, care au durat câteva luni, iar criza politică a putut fi depășită doar după intervenția Consiliului Europei.

4). Intenția Președintelui Voronin de a semna Memorandumul Kozak

La finele anului 2003, Președintele Vladimir Voronin a fost la un pas de semnarea Memorandumului Kozak, care prevedea federalizarea Republicii Moldova. Această intenție a sa a provocat proteste ale opoziției, iar, potrivit unor experți din acea perioadă, dacă s-ar fi semnat Memorandumul, situația ar fi scăpat de sub control. În ultimul moment, Vladimir Voronin a refuzat semnarea acestui Memorandum, pe motiv că unele prevederi ale sale contraveneau Constituției.

5). Ideea ex-Premierului Braghiș de a da Transnistria în arendă

Cu ideea cedării Transnistriei în arendă Rusiei pentru o perioadă de 30 de ani,  Dumitru Braghiș și echipa sa au mers în alegerile parlamentare din 2009. Ea a atras numeroase critici din partea mediului politic și nu numai, existând și opinia că, din cauza acestei idei, Dumitru Braghiș și partidul său nu au acces în Parlament.

6). „Blocada economică” a Transnistriei din 2004

Măsurile cu caracter economic operate de guvernarea comunistă în 2004 în raport cu regiunea transnistreană au provocat un val de nemulțumiri din partea Tiraspolului și a oficialilor de la Moscova. De asemenea, analiștii politici din acea perioadă considerau că intenția respectivă a fost un argument pentru Rusia de a introduce o serie de embargouri la produsele moldovenești, ceea ce a lovit dureros în economia RM.

7). Reforma partidelor din 1998-1999

Imediat după preluarea puterii în 1998, Alianța pentru Democrație și Reforme a schimbat legislația privind partidele, majorând numărul minim de membri de la 300 la 5 000, instituind principii de reprezentativitate teritorială etc. În rezultat, toate partidele din Moldova au trebuit să treacă procedura de reînregistrare, lucru pe care l-au reușit doar jumătate dintre ele (mai puțin de 30 de formațiuni politice).

8). Referendumul din septembrie 2010

Cu ideea organizării acelui referendum a venit Alianța pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare. Pe această cale, Alianța intenționa să revină la alegerea directă a șefului statului pentru a evita noi dizolvări ale Parlamentului dat fiind incapacitatea de a alege Președintelui țării. Acel referendum nu doar a scindat societatea și a însemnat bani publici cheltuiți în zădar, dar nici soluție pentru respectiva problemă politică nu a oferit. Referendumul a eșuat, deoarece la el au participat mai puțin de o treime din numărul total de alegători.

9). Intenția PCRM de a organiza alegeri locale generale anticipate în 2002

În 2001, după ce au venit la putere cu majoritate constituțională, comuniștii au modificat legislația privind administrația publică locală, intenționând să desfășoare alegeri locale generale anticipate. Această intenție a PCRM a provocat nemulțumirea opoziției, a aleșilor locali și a unei importante părți a societății. Dar intenția respectivă nu a fost realizată, deoarece Curtea Constituțională a anulat modificările legislative ale comuniștilor.

10). Intenția AIE de a modifica formula de alegere a Președintelui țării

În 2011, pentru a evita noi alegeri parlamentare anticipate dat fiind incapacitatea Parlamentului de a alege Președintele țării, Alianța pentru Integrare Europeană a venit cu ideea de a modifica legislația și a stabili că alegerea șefului statului se va face din trei încercări, iar ultima dată – cu majoritate parlamentară simplă. Această intenție a stârnit un val de critici din partea opoziției și a unei părți a societății. Dar, ea așa și nu a ajuns să fie implementată, între timp Parlamentul găsind voturile necesare pentru alegerea Președintelui țării. Astfel, noul Președinte a devenit Nicolae Timofti, care a fost ales în funcția respectivă în martie 2012.

Sondaj

  • Ce sancţiuni va aplica UE Moldovei după adoptarea sistemului electoral mixt?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online