[ X ]
Comentarii24 Aprilie 2017 12:00

(COMENTARIU) Avizul Comisiei de la Veneţia versus aşteptările politicienilor din Moldova

În disputa politică privind sistemul electoral din Moldova, pe lângă adepţii modificării acestuia prin trecerea la sistemul uninominal şi oponenţii respectivei idei, este şi un al treilea jucător. Acesta nu participă direct la jocul politic menţionat (şi nici nu ar putea să o facă, chiar dacă şi-ar dori), dar prezenţa lui e simţită tot mai mult şi anume spre acest jucător se îndreaptă periodic privirile celor din taberele menţionate mai sus, iar verdictul său se aşteaptă să joace un rol decisiv în această dispută. Este vorba despre Comisia de la Veneţia, care urmează să se expună asupra proiectului de modificare a Codului Electoral privind trecerea la sistemul electoral uninominal.

Judecând după expunerile de poziţii şi acţiunile unor politicieni, ambele tabere sunt în aşteptarea verdictului Comisiei de la Veneţia şi îşi fac anumite iluzii în legătură cu acesta. Mai mult ca atât, pe alocuri se văd chiar şi unele acţiuni cu caracter de anticipare a eventualului verdict, dar se fac simţite şi anumite mesaje indirecte transmise prestigioasei organizaţii internaţionale. Şi aceste aşteptări sunt „stimulate”, chiar de către Comisia de la Veneţia, care până acum a abordat o tactică ce poate fi numită cu uşurinţă joc dublu.

În cadrul recentei sale vizite la Chişinău, Gianni Buquicchio, Preşedintele Comisiei de la Veneţia, a formulat la un moment dat o opinie care vine ca o mănuşă guvernării şi anume că alegerea sistemului electoral e treaba internă, suverană a unui stat. Respectiva afirmaţie a provocat o uşoară derută în rândurile oponenţilor sistemului electoral uninominal, dar şi în rândurile unor formatori de opinie. Aceştia nu au pregetat să amintească că în 2013, când de asemenea subiectul sistemului electoral uninominal a fost în prim planul discuţiilor publice în Moldova, Comisia de la Veneţia a avut o poziţie mult mai dură şi care a fost percepută de unii ca total nefavorabilă introducerii sistemului electoral uninominal. De cealaltă parte, guvernarea nu a ezitat să se folosească din plin de afirmaţia respectivă, ea fiind în centrul unei ample campanii mediatice.

Dar, la scurt timp, Comisia de la Veneţia s-a „reabilitat” şi a întins şi o mână de ajutor oponenţilor modificării sistemului electoral actual. Astfel, s-a accentuat că modificarea sistemului electoral ar trebui să aibă loc doar în cazul în care există un consens politic naţional. Şi partidele de opoziţie (atât din Parlament, cât şi din afara acestuia) au ieşit la atac – PCRM, PLDM, PAS, PDA şi PN au semnat un acord comun în susţinerea sistemului electoral proporţional numit „Consens politic naţional”. Denumirea documentului nu a fost aleasă întâmplător, vrând parcă să sugereze legătura între apariţia lui şi poziţia enunţată de Comisia de la Veneţia privind necesitatea respectivului consens.

Prin urmare, scorul acum este de 1 la 1. Atât guvernarea poate considera că în intenţia sa de a modifica sistemul electoral prin trecerea la sistemul uninominal a fost favorizată indirect de Comisia de la Veneţia, cât şi opoziţia, care se poate considera avantajată de sugestia Comisiei privind consensul politic naţional. Ambele tabere speră că elementul ce le convine se va regăsi în avizul prestigioasei organizaţii internaţionale, urmând ca acest aviz să joace rolul decisiv în derularea evenimentelor politice din continuare.

Privită din acest punct de vedere, situaţia în care este Comisia de la Veneţia nu e deloc uşoară. Cu siguranţă, Comisia înţelege ce rol poate juca avizul său în evoluţia din continuare a evenimentelor politice din Moldova. De aceea, luând în calcul precedentele ce ţin de activitatea Comisiei de la Veneţia, dar şi expunerile de până acum ale reprezentanţilor săi pe marginea preconizatei modificări a sistemului electoral din RM, putem deduce că avizul va fi unul interpretabil, va avea un mesaj dublu, fără a fi favorizată vre-una din tabere. Cel mai probabil, Comisia de la Veneţia nu va risca să-şi asume anumite consecinţe politice ce ar putea surveni în Moldova ca urmare a avizului său, de aceea deciziile de rigoare vor fi lăsate la discreţia politicienilor de la Chişinău. Dar, până atunci, toţi sunt cu ochii pe prestigioasa organizaţie internaţională, iar avizul său, fie chiar şi unul evaziv, interpretabil, va fi acel declanşator, care va da startul unor evenimente politice de maximă importanţă pentru Moldova.

Dumitru Spătaru

Notă: Republicat din data de 15 aprilie 2017.

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2017”?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online