Important5 Martie 2017 09:00

TOP-10 schimbări spectaculoase a regulilor de joc privind alegerile

Deoarece în ultimul timp tot mai des se vorbește despre o posibilă schimbare a sistemului electoral, TRIBUNA a decis să elaboreze și să publice un top al celor mai spectaculoase schimbări a regulilor de joc ce țin de alegeri. Acest clasament reprezintă strict opinia membrilor redacției noastre. Ordinea în acest clasament nu înseamnă numaidecât și importanța modificării.

1). Stabilirea regulilor de joc înainte de alegerile parlamentare din 1994

Primul Parlament al Republicii Moldova de după declararea independenței a stabilit regulile jocului electoral ce au fost aplicate în primele două scrutine organizate în baza sistemului proporțional. Astfel, în alegerile parlamentare din 1994 și 1998 pragul electoral a fost de 4% pentru oricare mod de participare în alegeri, atât pentru partidele politic, candidaţii independenţi, cât și pentru blocurile electorale constituite din 2 sau 3 partide şi mai mult.

2). Reforma partidelor din 1998-1999

Imediat după preluarea puterii în 1998, partidele de orientare democratică ce au constituit coaliția de guvernare (CDM, MpMDP și PFD) au modificat legislația cu privire la partide, obligând toate formațiunile politice să treacă procedura de reînregistrare, condiții obligatorii fiind majorarea numărului minim de membri de la 300 până la 5 000 și asigurarea prezenței partidului (prin membrii săi) în minimum două treimi din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi. După această reformă, circa jumătate din cele circa 60 de partide din Moldova au dispărut, ceea ce a făcut mult mai clar peisajul politic în următoarele alegeri.

3). Anularea alegerilor prezidențiale directe în 2000

Când toată societatea se pregătea de alegerea noului Președinte al RM, Parlamentul a modificat Constituția, pe data de 5 iulie 2000, stabilind că de acum încolo Președinții RM vor fi aleși de către deputați. În același an, Parlamentul a eșuat de două ori în alegerea noului Președinte și a fost dizolvat. În rezultatul alegerilor parlamentare anticipate, comuniștii au câștigat majoritatea constituțională, iar Vladimir Voronin a fost ales Președinte de Parlamentul țării.

4). Majorarea pragului pentru partide și stabilirea pragului diferențiat pentru blocuri înainte de alegerile din 2001

Practic, în paralel cu reforma constituțională menționată mai sus, s-au operat modificări și la legislația electorală privind alegerile parlamentare. Astfel, în alegerile parlamentare anticipate din 2001, pragul electoral pentru partide politice a fost de 6%, pentru blocuri electorale din 2 partide – 9%, pentru blocuri electorale din mai mult de 3 partide politice – 12%, iar pentru candidații independenți a fost scăzut la 3%.

5). Interzicerea blocurilor electorale

Înainte de alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Parlamentul din nou a modificat legislația electorală. Principala noutate a fost faptul că nu au mai fost permise blocurile electorale.

6). Scăderea pragului electoral pentru partide până la 5%

Dacă pentru partidele politice în alegerile din aprilie 2009 pragul electoral a fost de 6%, apoi în alegerile anticipate din iulie 2009 acesta a fost scăzut la 5 %. Deși această modificare, după cum s-a văzut ulterior, nu a influențat deloc tabloul electoral general în acel scrutin.

7). Noile reguli înainte de alegerile din 2010

Înainte de alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 s-au efectuat iarăși modificări ale legislației electorale. Respectiv, partidele politice au avut nevoie de 4% pentru a accede în Parlament, blocurile electorale din 2 partide – de 7%, blocurile electorale din mai mult de 3 partide – de 9 %, iar pragul electoral pentru candidații independenți a fost scăzut la 2%.

8). Modificările efectuate în ajunul alegerilor din 2014

Și în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 pragul electoral a fost modificat. Astfel, pentru partidele politice acesta a fost de 6%, pentru blocurile electorale din două partide – 9%, pentru blocurile electorale din mai mult de 3 partide – 11 %, iar pragul electoral pentru candidații independenți a rămas de 2%.

9). Revenirea la alegerea directă a Președintelui RM

Pe data de 4 martie 2016, Curtea Constituțională a anulat mai multe prevederi ale reformei constituționale din 5 iulie 2000, astfel revenindu-se la alegerea directă a Președintelui țării. Decizia respectivă a avut efectul unui cutremur la nivelul clasei politice, determinând partidele să-și schimbe strategiile pentru 2016 pentru a putea participa la scrutinul prezidențial.

10). Noile reguli impuse candidaților la Președinție

După revenirea la alegerea directă a șefului statului, clasa politică a mai trecut printr-un șoc – Parlamentul a stabilit noi reguli pentru participarea la alegerile prezidențiale, care se deosebeau radical de cele ce au fost în vigoare până în 2000. În special, toți candidații la funcția de Președinte au fost obligați să colecteze minimum 15 mii de semnături ale cetățenilor cu drept de vot în susținerea candidaturii lor, să asigure o anumită reprezentativitate teritorială a semnăturilor colectate, iar campania electorală a fost redusă la o lună de zile.

Sondaj

  • Care va fi soarta referendumului anunţat de Preşedintele Igor Dodon?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online