Comentarii7 Ianuarie 2017 14:00

(COMENTARIU) Noi date ale problemei în tabăra politică unionistă

Portalul nostru a scris și anterior despre situația în care s-a pomenit segmentul de electorat unionist din Moldova, care, deși e în creștere evidentă, în premieră absolută în ultimii 25 de ani, nu are o formațiune care să-l reprezinte. Am decis să revenim la temă, deoarece, se pare, au apărut noi date ale problemei care ține de respectivul curent.

Din start, se impune o descriere a tabloului general care există – pe segmentul de electorat unionist încearcă să se poziționeze la moment Partidul Liberal (care în continuare e în derivă, iar unii analiști afirmă că e în cădere liberă), „Dreapta”, care, deși e un partid nou, nu dă impresia că are careva șanse reale de a prelua respectivul segment de electorat (mai ales după rezultatul dezamăgitor al liderului acestei formațiuni, Ana Guțu, în alegerile prezidențiale), Partidul Național Liberal, care, deși e destul de activ, oricum nu reușește să-și sporească ponderea electorală. Astfel, cele între 20% și 30% de electorat unionist sunt acoperite de partidele menționate în proporție de maximum 3%, cea mai mare parte a acestor alegători rămânând în derivă.

La un moment dat se credea că alegătorii unioniști ar putea fi preluați de către PAS sau PPDA și mulți dintre ei chiar au votat la alegerile prezidențiale pentru candidatul comun al acestor două formațiuni (Maia Sandu), însă ele nu dau impresia că ar fi dispuse să-și modifice programele, statutele sau mesajele pentru a oferi platforma necesară ca electoratul respectiv să li se alăture. Astfel, nu putem spune că PPDA sau PAS ar fi soluții pentru electoratul unionist.

În această situație, putem afirma că acest electorat rămâne în așteptarea partidului care să-l reprezinte, iar potențiali pretendenți în acest sens deja există. Anume ei și ne dau motiv să operăm cu noțiunea folosită în debutul acestui comentariu – „noi date ale problemei în tabăra politică unionistă”.

Primul pretendent se pare că e ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru. Despre posibilitatea ca el să-și lanseze un partid politic se vorbește practic deschis și e absolut evident că el va încerca să se poziționeze pe segmentul unionist. În primul rând, pentru că acesta e segmentul care corespunde viziunilor politice ale lui Anatol Șalaru, în al doilea rând – aceasta e unica nișă liberă la moment pe arena politică moldovenească.

Al doilea posibil pretendent ar putea fi Partidul Liberal Reformator. Acest partid nu a înregistrat careva succese în politica moldovenească în ultimii ani, inclusiv în tentativa de a prelua măcar o parte din segmentul unionist, dar, din momentul în care liderul său, Ion Hadârcă, a ajuns senator la București, datele problemei se schimbă. Or, folosind noua sa funcție, Ion Hadârcă își poate ridica partidul la un alt nivel și îl poate poziționa destul de reușit pe arena politică din RM. Chiar și dacă el va decide să părăsească funcția de Președinte al PLR, oricum acest partid va putea pretinde la anumite perspective pe segmentul unionist. Or, venirea în fruntea PLR a unui lider energic, cu notorietate, cu viziuni etc. va scoate respectiva formațiune la cu totul alt nivel.

Pe segmentul unionist ar putea veni în scurt timp și alt lider de perspectivă – Constantin Codreanu. Acesta a ajuns deputat în Parlamentul de la București, are susținerea partidului ex-Președintelui României, Traian Băsescu, e energic, e destul de cunoscut în mediul unionist și nu exclude că, deja în 2018, s-ar putea implica la modul serios în politica moldovenească.

Nu este exclus ca la electoratul unionist din Moldova să pretindă și un alt partid în curs de formare – cel inițiat de un grup de foști membri ai PPDA, conduși de Nicolae Gârbu. Deocamdată, nu e clar dacă acest partid va avea în vedere electoratul democratic, în general sau, cel unionist, în particular. Dar, faptul că pe segmentul unionist este mai mult loc ca oriunde în altă parte pe eșichierul politic, ne determină să luăm în calcul și această variantă.

Dacă va reuși vre-unul din aceste proiecte să se impună pe segmentul unionist, va arăta timpul. La moment, putem doar să constatăm că există o nișă liberă pe arena politică, iar în ultimul timp datele problemei în tabăra politică unionistă s-au schimbat sau, cel puțin, sunt în măsură să suporte anumite schimbări.

Dumitru Spătaru

Sondaj

  • Ce sancţiuni va aplica UE Moldovei după adoptarea sistemului electoral mixt?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online